• Tweet

În mediile PSD, dar și în medii ALDE, ca să nu mai discut despre un nucleu al principalului serviciu secret, se pune la cale un scenariu. De mai multă vreme. Suspendarea sau provocarea unei demisii a președintelui Klaus Iohannis. Rămâne de văzut dacă inițiatorii vor trece la fapte. Și, mai ales, dacă vor reuși. Acțiunile premergătoare devin vizibile.

Să ne gândim puțin la Victor Ponta. Acesta l-a eliminat, într-o manieră perfidă, pe Crin Antonescu din algoritmul proiectului USL dintr-un singur motiv. Pentru a candida el însuși la alegerile prezidențiale. A alergat în fortă. A câștigat detașat primul tur în față lui Iohannis. După care a pierdut dramatic finala. A rămas marcat. Și ce a urmat?

Victor Ponta este un lider politic foarte tânăr și extrem de bine înzestrat pentru partea machiavelica a luptei pentru putere. Atât calitățile cât și defectele sale îl proiectează în politică la vârf. Iar vârstă îi permite să își asume pierderi care nu sunt deloc ireversibile. Cum a fost pierderea prezidențialelor. Și apoi abandonarea conducerii PSD. A celui mai mare partid din România. Și, în final, chiar abandonarea funcției de premier. Și cum revine el?

Numai naivii și-au imaginat că, în tot acest interval, de aporoape un an și jumătate de la pierderea alegerilor prezidențiale, Victor Ponta s-a dovedit a fi un personaj grav afectat în plan psihologic. Marcat atât de mult de eșec, încât și-a făcut o obsesie din a se manifesta pe scena politică, cu precădere prin atacarea lui Klaus Iohannis. În principiu, o asemenea strategie este pierzătoare. Atacarea președintelui statului în prima treime a mandatului său este o prostie. Pentru că este lipsită de un orizont cât de cât palpabil. Oare de ce nu s-a concentrat Victor Ponta asupra subiectului pe care îl stăpânea cel mai bine? Pulverizarea guvernului Ciolos, atacarea nemiloasă și zi de zi, prin veritabile disecții operate profesionist, a greșelilor guvernării. De ce s-a concentrat el nu asupra lui Ciolos, ci asupra lui Iohannis?

Caut și găsesc o explicație logică. Victor Ponta nu-l atacă ziua pe Iohannis pur și simplu fiindcă noapte are coșmaruri legate de eșecul de la prezidențiale. În acest caz, nu este valabil că somnul rațiunii naște monștri. Dimpotrivă, Victor Ponta, dintr-un motiv sau altul, în mod întemeiat sau nu, a ajuns la concluzia că este posibil să fie construit un scenariu, la capătul căruia Klaus Iohannis să fie înfundat. Să fie adus în situația de a nu-și încheia primul mandat. De a fi suspendat și demis sau determinat pur și simplu să demisioneze.

Nu este singurul interesat de un asemnea deznodământ. În definitiv, întreg partidul său, care continuă să fe cel mai puterinc partid din România, cu cel mai larg bazin electoral, este preocupat de același obiectiv. De asumarea, cât mai grabnică, a funcției prezidențiale. Și nu numai PSD. ALDE dorește același lucru. Cu și mai multă ardoare. Și UNPR. Până la urmă, în acest obiectiv și în aceste planuri, atâta timp cât ne menținem în sfera politică, nu există nimic ilegitim.

Ilegitim este sau ar putea fi ca, în această tărășenie, să intervină un alt centru de putere, care este Serviciul Român de Informații. Desigur, nu pe mana lui Eduard Helving. Ci prin intermediul unui nucleu al conducerii operative condus de Florian Coldea, care știe că este pe făraș. Și ar dori să mai rămână la butoane. Și încă și mai grav ar fi dacă s-ar implica într-un asemenea scenariu și niscaiva reprezentanți ai Parchetelor sau chiar ai Justiției.

În principiu, care sunt premisele care ar putea constitui fundalul unei suspendări și destituiri sau a unei demisii prezidențiale? În plan psihologic și politic, ar trebui să fie întrunite două condiții: o scădere dramatică a credibilității președintelui, fenomen aflat în curs si fără precedent în istoria ultimilor 25 de ani; o deteriorare a situației economice și sociale care, în mentalul colectiv, să opună o virtuală președinție Ponta unei reale președinții Iohannis. Și acest fenomen începe să se petreacă. Și el se va accentua atâta vreme cât Guvernul Ciolos este alcătuit din diletanți și când motoarele cu care el lucrează funcționează la relantii sau chiar în sens invers, întrucât sunt reprezentate de oameni ai PSD intrați în sistem în perioadă administrației Ponta.

Dacă aceste condiții, teoretic, sunt întrunite, mai rămâne să fie întrunite și altele, de natură constituțională sau juridică. Procedura suspendării președintelui sub aspect constituțional este, până la urmă, extrem de simplă. Sunt invocate câteva pretexte, mai mult sau mai puțin reale, după care Parlamentul decide. Și Parlamentul poate decide cu o majoritate consistentă. Care, admintand ca astăzi nu există, mâine, după parlamentare, ar putea să existe. Dar poate există și astăzi. Curtea Constituțională se pronunță, desigur, dar, indiferent cum o face, verdictul este doar consultativ. Și, atenție, referendumul pentru demitere nu mai necesită jumătate plus unu din numărul total al cetățenilor cu drept de vot, ci doar o treime. Simplu că bonjur.

Iar scenariul unei demisii nu ar fi nici el prea complicat. Este suficientă o plângere penală, formulată de oricine, împotriva primei doamne pentru ca un procuror , fan Victor Ponta, să declanșeze o acțiune penală. Dacă prima doamnă dobândește calitatea de suspect pentru, să spunem, chestiunea imobiliară, sau chiar de inculpat, chiar dacă juridic președintele are imunitate, sub aspect moral el merge la pachet cu consoarta. Și, data fiind relația lor extrem de apropiată, este de presupus că, într-o asemnea eventualiatate, Klaus Iohannis va demisiona. Pentru că, nu-i așa, el va fi supus acelorași presiuni mediatice și acelorași criterii de morală politică la care a fost supus și Victor Ponta.

Teribilă răzbunarea candidatului înfrânt de la ultimele alegeri prezidențiale. Uluitoare revenire a stângii în cursa pentru Cotroceni. Mai ales acum. În condițiile în care dreapta este și rămâne extrem de divizată. Incapabilă să se solidarizeze. Cum se vede cu ochiul liber în cursa pentru alegerile locale. Iar momentul este oportun și dintr-o altă perspectivă. În timp ce PSD are toate motivele să se solidarizeze pentru alungarea lui Iohannis de la Cotroceni, PNL nu prea dă semne că s-ar agita prea mult, în eventualitatea unui referndum, în favoarea lui Klaus Iohannis.

Iată cum s-a ajuns în situația unui scenariu extrem de preocupant și extrem de periculos pentru stabiliatea politică a României. Iar numărul fanilor acestui scenariu, din nefericire, crește alarmant. Îmi este imposibil să mă leg la ochi și să nu observ această realitate. Dar o observă și cine trebuie?

Sorin Rosca Stanescu