• Tweet

Olanda a surprins întreaga Comunitate Europeană prin votul negativ dat pe 8 decembrie 2022 privind aderarea României la Schengen. Deși oficialitățile olandeze au susținut până în ziua votului că nu se vor opune aderării țării noastre la Schengen, interese oculte au schimbat votul final acordat României.

Dacă în cazul votului negativ acordat de Austria pretextul oficial este „migrația ilegală" prin frontierele României, adevăratele motive au apărut în ultimele luni și sunt legate de OMV și gazele din Marea Neagră, fiind vizibile prin presiunile făcute până la nivel de președinte și premier, pentru că o mare parte din gazul din Marea Neagră să poată ajunge în Austria, la firma petrochimică Borealis-OMV, conform Gandul.

Având în vedere că statul român deține 21% din Petrom-OMV prin intermediul Ministerul Energiei, presiunile OMV pentru gazele din Marea Neagră cu destinația Austria au fost vizibile și sunt la limita legii, iar refuzul autorităților române în a satisface aceste cerințe aberante au dus la votul negativ al Austriei. Olanda, pe de altă parte, și-a schimbat subit în ziua votului promisiunea susținerii aderării României, motivând votul negativ prin faptul că țară noastră era cuplată la aderarea la Schengen de Bulgaria, lucru care are cunoscut încă de la începerea negocierilor de aderare.

Motivele din spatele votului negativ dat de Olanda păreau a fi legate de Portul Constanța, care ar fi putut deveni un competitor al portului Rotterdam, deși volumele operate de portul olandez sunt de 60 de ori mai mari și sunt generate în principal de poziționarea strategică și infrastructură logistică de care are parte, fiind cel mai mare port din Europa. Portul Constanța este un port cu o capacitate operațională limitată, care oricum face cu greu față activităților curente, fiind sufocat în ultima perioada datorită tranzitului de mărfuri generat de conflictul din Ucraina, deci nefiind un competitor pentru Rotterdam.

Adevăratul motiv pentru care Olanda a votat împotriva aderării României la Schengen este interesul energetic în România pe care îl are firma olandeză Royal Dutch-Shell, care are sediul la Haga, în vecinătatea Guvernului Țărilor de Jos (nouă denumire a Olandei). Shell a fost una dintre primele companii occidentale care a venit în România după Revoluția din Decembrie 1989, dar și-a vândut toate activele și a părăsit țara noastră în 2007, nedorind să rămână pe o piață mică zonală în care OMV tocmai achiziționase principala companie locală, respectiv Petrom.

Odată cu declanșarea, în februarie 2021, a războiului din Ucraina, SHELL a identificat în România noi oportunități în principal datorită poziționării lângă zona de conflict și pentru accesul facil ulterior războiului la procesul de reconstrucție al Ucrainei, dorind să folosească țară noastră în acest scop. Sancțiunile UE față de companiile rusești, dar și sancțiunile Rusiei la adresa companiilor occidentale au consolidat „parteneriatul" ruso-olandez prezent și în relațiile LUKOIL-SHELL, generând astfel în luna mai 2022 transferul celor 400 de benzinării SHELL din Rusia către LUKOIL Rusia, tranzacție care a deschis noi scheme de evitare a sancțiunilor și embargoului petrolier care se aplică din 2023.

Lukoil, al doilea mare producător rusesc de petrol, a cumpărat, în mai 2022, afacerile de retail şi lubrifianţi ale Shell din Rusia. „Achiziţia afacerii de o calitate extrem de ridicată a Shell din Rusia se integrează foarte bine în strategia Lukoil de dezvoltare a canalelor sale de vânzări prioritare, inclusiv pe segmentul de retail, precum şi în domeniul lubrifianţi", spunea, la acel moment, Maxim Donde, vicepreşedinte Lukoil. Cele două companii nu făcut publică valoarea tranzacţiei. „Conform acordului, peste 350 dintre angajaţii Shell Neft vor fi transferaţi către Lukoil", a informat Shell. Shell a înregistrat deprecieri de active de 3,9 miliarde de dolari după impozitare în urma suspendării operaţiunilor din Rusia, din cauza războiului din Ucraina.

LUKOIL deține în România 300 de benzinării prin SC Lukoil România SRL - RO10547022 și Rafinăria Petrotel LUKOIL SA - RO1350659, pe care SHELL le-ar dori mutate în portofoliul propriu (similar mișcării LUKOIL - SHELL Rusia), dar problemele legale pe care LUKOIL le are în România sunt un impediment major. După cum se știe, dosarul „LUKOIL" a apărut în anul 2014, fiind dosarul cu cel mai mare prejudiciu din istoria României, aproximativ 2 miliarde de euro, ceea ce a dus la un sechestru pus pe bunuri în valoare de 1,2 miliarde de euro.

„Tribunalul Prahova a decis menţinerea sechestrului asigurător pe acţiunile Petrotel-Lukoil deţinute de Lukoil Holdings BV Olanda, dar şi pe mai multe conturi ale companiei olandeze, până la concurenţa sumei totale de aproape 1,2 mld. euro. Decizia a fost luată pe dată de 18 februarie şi prelungeşte astfel unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală şi spălare de bani din România, care datează încă din 2015. Acţiunile asupra cărora a fost pus sechestrul nu pot fi înstrăinate."

După cum se vede și din comunicatul Tribunalului Prahova, LUKOIL HOLDING BV OLANDA este în centrul investigațiilor acestui dosar cu prejudiciu de miliarde de EURO, pe care statul olandez dorește să-l închidă și să-l mușamalizeze, dând astfel cale liberă transferului activelor LUKOIL din România către Compania olandeză SHELL.

Faptele descrise în dosarul LUKOIL sunt foarte grave, iar prejudiciul este imens, fiind de datoria autorităților române să judece acest dosar corect și să recupereze prejudiciul pe care Rafinăria Petrotel Lukoil SA l-a generat în România, o mare parte din prejudiciu regăsindu-se în investițiile și activele LUKOIL România, firma către care Rafinăria Lukoil a livrat cea mai mare parte a produselor obținute la prețuri sub costul de producție (lucru ilegal, generator de evaziune fiscală cu prejudiciu direct la Bugetul de Stat).

O simplă analiză a datelor bilanțurilor anuale depuse la Administrațiile Fiscale din România de către cele două firme Lukoil arată clar că odată cu deschiderea procesului LUKOIL practicile evazioniste ale Rafinăriei au fost diminuate, iar profitul anilor ulterior dosarului a fost mutat pe Lukoil România SRL, firma pe care momentan nu este instituit sechestru, dar asupra căreia planează suspiciuni de complicitate în dosar.

Gigantul energetic Shell ar putea reveni în retailul de combustibili din România, prin preluarea lanţului de benzinării Lukoil, potrivit ZF. Ruşii de la Lukoil vor să vândă businessul din România, compus din lanţul de benzinării şi rafinăria de la Ploieşti, conform surselor citate. Printre cei interesaţi de benzinării ar fi Shell. Compania anglo-olandeză a mai deţinut un lanţ de benzinării în România, pe care l-a vândut companiei maghiare Mol, la finalul anului 2004. Surse din piaţa de profil afirmau atunci că valoarea tranzacţiei depăşea 50 de milioane de euro şi că integrarea celor 56 de staţii Shell în reţeaua Mol urma să se finalizeze până la jumătatea anului 2005.

Prin această tranzacție de preluare a activităților LUKOIL din România, SHELL va obține și accesul mult dorit și la Portul Constanța, pentru că LUKOIL are în derulare contracte de închiriere și operaționale cu Oil Terminal Constanța, cu care Lukoil a semnat și în 2023 un contract de 56 milioane de lei, devenind cel mai mare client al Portului OTC. SHELL dorește ca cea mai mare parte a operațiunilor viitoare din Oil Terminal Constanța să fie dirijate către Ucraina, păstrând doar strictul necesar aprovizionării benzinăriilor din România, generând astfel o penurie de produse pe piață internă, generatoare de profit imediat.