• Tweet

În aprilie, sute de fermieri români au folosit tractoare pentru a bloca punctul de trecere a frontierei Halmeu cu Ucraina, protestând împotriva cerealelor ieftine care au 'invadat' piața autohtonă. „Vrem să ajutăm, dar nu cu orice preț!" au scandat românii.

„Importurile din Ucraina sunt o mare pierdere pentru noi", a spus David Gheorghe, un fermier care este și primarul comunei Moftin (Satu Mare). „Au umplut țara cu cereale ucrainene, iar pentru noi aceasta este o concurență neloială".

Cu porturile maritime ale Ucrainei blocate de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut, numărul camioanelor cu cereale care traversează vama Halmeu a crescut vertiginos: de la doar 10 pe lună în primele zile ale războiului la 1.600 pe lună în toamna trecută.

Ca răspuns la protestele fermierilor, România și alte țări au interzis temporar importurile de cereale din Ucraina.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat restricțiile europene, spunând că ele reprezintă o amenințare pentru economia țării sale.

Dar sectorul agricol al Ucrainei a fost afectat și de propria corupție, a constatat o anchetă transfrontaliară a OCCRP și RISE Project. Datele comerciale obținute de reporteri arată că, în primele șapte luni ale invaziei pe scară largă a Rusiei, o mare parte din cerealele care treceau prin Halmeu și alte puncte de trecere a frontierei au fost exportate de companii ucrainene dubioase care sunt acuzate de evaziune fiscală și alte infracțiuni.

Aceste companii se numără printre cele peste 300 aflate sub investigație de către autoritățile ucrainene din septembrie anul trecut. Procurorii spun că doar anul trecut au fraudat statul cu cel puțin 140 de milioane de dolari.

În cadrul anchetei, autoritățile au confiscat zeci de mii de tone de cereale de la unele dintre companii, potrivit înregistrărilor judecătorești văzute de reporteri. Unii au contestat aceste confiscări, iar dosarele în instanță sunt în curs de desfășurare.

Mai mulți oficiali de rang înalt sunt acuzați că au abuzat de funcțiile lor pentru a ajuta la înființarea mecanismului de evaziune fiscală, inclusiv ofițeri vamali superiori care lucrează în porturile din regiunea Odesa.

Pentru a înțelege mai bine cât de mult porumb, orz, grâu și alte cereale exportă aceste companii în Uniunea Europeană - și cine îl cumpără - reporterii și-au făcut referințe încrucișate cu datele vamale de la agregatorul de date comerciale ImportGenius și cu informații de la Siguranța Alimentară din România.

Datele disponibile, care au acoperit primele șapte luni de război, au inclus 80 de companii ucrainene suspecte. Ei au livrat cel puțin 1,7 milioane de tone de cereale, în valoare de 495 de milioane de dolari, companiilor din România, Ungaria și Republica Cehă în acea perioadă. Prin comparație, Ucraina a exportat puțin peste dublul acestei cantități de cereale, în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, în România în același interval de timp.

„Majoritatea exportului de cereale care are loc acum nu este nici măcar aproape de a aduce Ucrainei beneficiile pe care ar trebui să le aducă", spune Maryan Zablotskyy, un legiuitor ucrainean care și-a întreprins propria investigație asupra pieței cerealelor în urmă cu patru ani.

Reporterii au descoperit că printre cumpărătorii cerealelor se numărau companii offshore, companii maghiare care au fost dispuse dizolvarea pentru că nu au depus documente, companii de procură din Ungaria și Republica Cehă, companii cu antecedente de evaziune fiscală, companii deținute de sau angajate din punct de vedere politic, precum și marii comercianți internaționali de cereale, inclusiv COFCO International, Bunge, Viterra și Ameropa Holding.

Un bărbat care a apărut în acte ca proprietar al unuia dintre acești importatori a declarat reporterilor că a fost instituționalizat într-un spital de psihiatrie și a fost abordat de cineva care l-a plătit pentru a-și pune numele companiei. El a arătat către alți pacienți care au fost, de asemenea, exploatați în același mod.

Niciuna dintre companiile ucrainene suspecte pe care OCCRP și partenerii săi au încercat să le contacteze nu a putut fi contactată prin numerele de telefon înregistrate. COFCO International a declarat că nu are nicio înregistrare a tranzacțiilor cu companiile ucrainene suspecte enumerate în date. Viterra a spus că nu are nicio înregistrare de „relații de afaceri directe" cu niciunul dintre ei.

Ancheta ucraineană a început când anchetatorii au observat că un număr mare de companii suspecte, multe dintre ele nou înființate, evadau taxele în timp ce comercializau cereale în valoare de sute de milioane de dolari.

Documentele depuse de procurori arată că sute de companii sunt investigate pentru că ar fi fost înregistrate de „persoane neidentificate", ar prezenta semne de „comportament fictiv" și au evitat plata impozitelor.

Oamenii din spatele schemei „au transferat produse de la o companie fictivă la alta pentru a evita plățile obligatorii către buget", a declarat Serviciul de Securitate al Ucrainei în ianuarie. Biroul de Securitate Economică al țării a declarat reporterilor că nu poate oferi mai multe informații despre anchetă, deoarece aceasta este încă în desfășurare.

Dar detalii suplimentare despre comerțul cu „cereale negre" sunt disponibile într-un raport publicat în aprilie de o comisie parlamentară, care a prezentat un tablou sumbru al serviciului vamal al Ucrainei.

Serviciul nu a reușit să verifice în mod corespunzător peste 600 de companii exportatoare de cereale potențial suspecte despre care fuseseră informate de agenția fiscală, se arată în raport.

Tocmai aceștia sunt factorii care au făcut ca cerealele „negre" ucrainene să fie atât de ieftine pe piața europeană, a declarat reporterilor șeful comisiei și membru al parlamentului Yaroslav Zhelezniak. Ceea ce duce la pierderi masive pentru bugetul Ucrainei, a spus el.

„Există zero, zero, zero taxe pe ele (cereale)", a spus Zhelezniak, numind diverse agenții de poliție despre care a spus că au reprezentanți la posturile vamale ucrainene. „Pentru ce sunt aceste ticăloase agenții de aplicare a legii acolo, dacă nu văd?".

Pentru a vedea cine importă „cereale negre" din Ucraina și cât de mult, reporterii au verificat datele vamale cu lista companiilor ucrainene acuzate de încălcări a legislației fiscale, numele mai multor importatori cunoscuți de cereale ucrainene români, cehi și maghiari și mai multor importatori offshore.

Cel mai prolific exportator ucrainean de pe listă a fost Talstaktiv, o firmă despre care procurorii spun că are „venituri legalizate obținute prin mijloace criminale", nu a plătit impozitul pe venit și nu și-a returnat câștigurile în valută străină. Compania a fost înființată în februarie 2021, cu un an înainte de invazia pe scară largă a Rusiei.

Filiera din România

Reporterii au descoperit că COFCO International România, o filială a companiei multinaționale chineze din agricultură COFCO International, a fost una dintre companiile care importase cereale prin intermediul companiilor ucrainene aflate în anchetă.

Filiala din România a COFCO a importat în România semințe de floarea soarelui în valoare de 2,3 milioane de dolari, plătind doar 0,40 dolari kilogramul în mai 2022, când prețul la bursele internaționale de cereale era de 0,67 dolari pe kilogram.

În total, COFCO International România a importat cereale în valoare de peste 145 de milioane de dolari în țară în cele șapte luni dintre februarie și septembrie pentru care sunt disponibile date. Din această sumă, aproximativ 145.500 de tone de cereale, în valoare de aproape 37 de milioane de dolari, au venit prin intermediul companiilor ucrainene aflate acum în anchetă.

Dintre aceștia, cel mai mare dintre furnizorii COFCO International România, care exportă către acesta cereale în valoare de peste 12 milioane de dolari, este Greenprime din Odesa. Cel puțin pentru unele transporturi, prețul de achiziție a fost mult mai mic decât în ​​mod normal: în august și septembrie 2022, Greenprime a exportat rapiță către COFCO International România pentru 0,38 dolari kilogramul, față de 0,64 dolari pe piața internațională.

Greenprime, fondată în mai 2021, a furnizat și o firmă românească numită Hercules care este controlată de fiul lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul șef al consiliului județului Brăila. Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu și pentru implicarea sa în finanțarea necorespunzătoare a unei campanii politice. De asemenea, Greenprime a exportat cereale către Bunge România, o subsidiară locală a gigantului american agro-business.

COFCO International România nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Compania sa-mamă, COFCO International, a declarat că filiala din România „nu are nicio înregistrare și nu a încheiat nicio tranzacție cu companiile pe care le-ați listat. Vă recomandăm insistent să puneți la îndoială sursele și înregistrările pe care le-ați folosit pentru a determina afirmațiile incorecte făcute în scrisoarea dvs."

Când reporterii au trimis un e-mail de urmărire explicând că constatările lor provin din date vamale agregate și oferind exemple, compania a scris că declarația sa anterioară „rămâne valabilă" și a pus la îndoială dacă datele se refereau la „vânzători" sau „expeditori" fără a detalia mai multe detalii.

Filialele din România ale altor doi comercianți internaționali importanți - Viterra (cunoscută anterior ca Glencore Agriculture) și Ameropa Holding - importau și ele cereale prin firme ucrainene dubioase.