• Tweet

Surse politice ne informează ca se pregatesc niste miscări interesante pentru salvarea lui Virgil Popescu, pionul austriecilor in România, cel considerat de multi drept un veritabil asasin economic al pietei de energie.

Conform informatiilor noastre din politică, coalitia aflata la guvernare doreste sa schimbe legea in asa fel incat sa îl pună pe Virgil Popescu in locul lui Bogdan Chiritoiu, cel care conduce Consiliul Concurentei inca din 2009. Ordinul se pare ca e venit "afara", de la cei ce se consideră "stăpânii" României. Totul a inceput in decembrie anul trecut si continua dupa un plan bine stabilit.

Camera Deputaților a votat în decembrie un proiect de lege privind numirea persoanelor din conducerea Consiliului Concurenței. Miza inițiativei este schimbarea lui Bogdan Chirițoiu din funcția de șef al instituției.

Din prima zi a anului 2023, Consiliul Concurenței a devenit „autoritatea cu rol" în aplicarea Legii nr. 81/2022. Este vorba de un cadru legislativ care transpune în România prevederile unei directive europene privind practicile neloiale ale marilor rețele de magazine alimentare.

Cu 11 zile înainte de acest moment, Camera Deputaților a aprobat - cu voturile aleșilor PSD, PNL și UDMR - un alt proiect de lege prin care schimbă, de fapt, regulile de numire a conducerii Consiliului Concurenței.

Ce este Consiliul Concurenței

Instituția, înființată în 1996, este autoritatea administrativă autonomă care are drept scop protejarea și stimularea concurenței pentru asigurarea unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor din România.

Consiliul nu are competențe în domeniul protecției consumatorilor, dar poate ancheta companii care nu respectă regulile pieței libere și astfel aranjează prețuri care dezavantajează cumpărătorii.

Instituția pune în aplicare și asigură respectarea prevederilor naționale, dar și a celor comunitare de concurență.

Astfel, deputații au votat ca președintele Consiliului Concurenței să nu mai poată ocupa funcția mai mult de două mandate. Regula se aplică retroactiv.

Vizat direct este președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, aflat în funcție din 2009, la al treilea mandat de cinci ani. El va trebui să demisioneze dacă forma votată de deputați trece și de Senat și este promulgată de președintele României.

Bogdan Chirițoiu este din 2009 președintele Consiliului Concurenței din România

Posibila implicare a politicului în activitatea unei instituții independente a fost criticată inclusiv de Comisia Europeană. Oficiali europeni au atenționat că se pot aplica sancțiuni financiare României dacă se va dovedi o implicare a clasei politice în schimbarea conducerii de la Concurență.

Un alt amendament al proiectului adoptat de Camera Deputaților stabilește că „după intrarea în vigoare a prezentei legi, Administrația Prezidențială, Camera Deputaților și Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenței".

Cei 7 membrii ai plenului cu rol de conducere ai Consiliului devin 11 în noul proiect și pot fi propuși și numiți în oricare dintre funcțiile prevăzute anterior.

Până acum, cei șapte membri ai plenului sunt numiți de Președintele României la propunerea guvernului. Cei șapte aleg apoi, dintre ei, un președinte și doi vicepreședinți.

Proiect adoptat la ultima ședință a deputaților înainte de Crăciun

Pe 19 decembrie, Comisia Juridică și Comisia de Industrii din Camera Deputaților au modificat un proiect de lege depus de PSD în 2017 prin care se reduce numărul de mandate pe care le poate deține președintele Consiliului Concurenței.

În ultima ședință în plen a Camerei Deputaților din 2022, de pe 20 decembrie, înaintea vacanței de Crăciun, s-a aprobat cu 194 de voturi pentru, 53 contra și șapte abțineri proiectul de lege care modifică legea concurenței și scurtează mandatul conducerii Consiliului Concurenței. Doar USR și AUR au respins inițiativa.

Amendamentele depuse includ și o prevedere în temeiul căreia, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a modificărilor, trebuie inițiată procedura de numire și a celor 11 membrii ai consiliului de conducere al Consiliului Concurenței.

Laura Vicol, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, nu a putut fi contactată pentru a explica de ce a susținut inițativa care-l schimbă practic pe Bogdan Chirițoiu.

Avocata Laura Vicol, deputat în Parlamentul României din partea PSD, va conduce comisia juridică a Camerei Deputaților. În trecut, ea a fost interceptată discutând cu persoane acuzate de infracțiuni de crimă organizată.

Legea a fost aprobată de Camera Deputaților și în 2017, în perioada în care PSD era condus de Liviu Dragnea.

Atunci, inițiativa a fost contestată la Curtea Constituțională chiar de PNL și de Administrația Prezidențială. După ce instanța constituțională a respins sesizarea, a fost întoarsă în 2020 la examinare printr-o decizia a Președintelui Românie, Klaus Iohannis.

„PSD și PNL capturează o instituție critică pentru buna funcționare a statului român. Dacă la PSD mă așteptam să folosească o lege de pe vremea lui Dragnea ca să pună mâna pe această instituție în două zile, mirarea mea vine de la PNL", ne-a declarat votului liderul Ionuț Moșteanu, deputat USR.

Deputații PSD, PNL și UDMR au votat în ultima ședință din plen, înainte de Crăciun, schimbarea regulilor prin care este numită conducerea Consiliului Concurenței.

Proiectul adoptat de Camera Deputaților urmează să intre din februarie în procedura de vot din Senat și dacă și senatorii vor da vot pozitiv, inițiativa ajunge apoi la Cotroceni pentru a fi promulgată și a deveni astfel lege.

L-am contactat pe Bogdan Chirițoiu pentru a ne preciza punctul său de vedere legat de acest proiect. Președintele Consiliului Concurenței nu a dorit să comenteze acest subiect.

Comisia Europeană amenință cu sancțiuni

Faptul că scopul real al proiectului de lege aprobat de Camera Deputaților pe 20 decembrie de înlocuirea independentului Bogdan Chirițoiu este evidențiat de un comunicat dur al Comisiei Europene, din ziua următoare, din 21 decembrie.

Practic, România este amenințată cu penalități financiare pentru posibila implicare a politicului în administrarea unei instituții care trebuie să fie independente din punct de vedere al Bruxelles-ului.

Autoritățile europene avertizează că, în funcție de aceste modificări, „vom evalua cu atenție o posibilă necesitate a unei proceduri de infringement împotriva României", se arată într-o scrisoare a conducerii Direcției Generale Concurență a Comisiei Europene transmisă recent autorităților din România.

„După cum am spus în comunicările noastre anterioare, Directiva (UE) 2019/1 din 11 decembrie 2018 de a împuternici autoritățile de concurență din statele membre să fie agenți de aplicare mai eficienți și să asigure buna funcționare a pieței interne („Directiva ECN+") cere statelor membre să se asigure că autoritățile naționale de concurență își îndeplinesc sarcinile și își exercită competențele imparțial, independent și exclusiv în interesul aplicării eficiente a directivei", se mai precizează în comunicarea Comisiei Europene.

Oficialii europeni amintesc că statele membre UE și-au asumat prin această directivă care sancționează practicile comerciale neloiale „de a proteja factorii de decizie împotriva demiterii în timpul mandatului lor, de exemplu, din motive politice".

Despre legea care întărește Consiliul Concurenței

Legea nr. 81/2022 se adresează marilor retaileri, care au o poziție dominantă în relația cu furnizorii.

„Prin această proiect se reglementează, pe de-o parte, un set de practici comerciale interzise în relațiile comerciale dintre furnizori și cumpărători, considerate a fi neloiale independent de înțelegerea părților", ne-au explicat reprezentanții societății de consultanță PricewaterouseCoopers în România.

La solicitările Comisiei Europene din ultimii doi ani, Legea nr. 81/2022 a fost adoptată în aprilie de Parlament, iar în noiembrie Guvernul a aprobat și „regulamentul privind procedura investigare și soluționare a sesizărilor ce vizează practicile comerciale neloiale".

Din acest regulament reiese, printre altele, că anchetele împotriva marilor rețele comerciale alimentare pot pleca inclusiv de la președintele Consiliului Concurenței, care se poate autosesiza.

Sancțiunea cea mai usturătoare pentru retaileri, dacă sunt găsiți vinovați de practici ilegale neloiale, este amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri, ceea ce atrage implică sume de zeci de milioane de euro.

Ce prevede noua legislație

Prin Legea nr. 81/2022 se reglementează, pe de-o parte, un set de practici comerciale interzise în relațiile comerciale dintre furnizori și cumpărători, considerate a fi neloiale independent de înțelegerea părților.

Potrivit Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), „în actul normativ există prevederi care interzic întreruperea colaborării cu furnizorii de produse indiferent dacă aceștia au capacitatea să furnizeze volumul agreat de marfă la frecvența convenită prin contractul comercial", ne-a precizat organizația.

Mai mult, noile modificări conțin prevederi cu efect neconcurențial, care, în anumite cazuri împiedică desfășurarea unui act comercial, susține AMRCR.

Consumatorul român cumpără produse din import inclusiv când alege produse ca ulei sau patiserie, deși România e campioană la culturile de floarea soarelui și cereale. Producțiile iau calea exportului pentru că nu pot fi procesate intern.

Există „anumite categorii de produse, precum cele din schemele de calitate, trebuie acceptate obligatoriu în portofoliul de vânzări", mai susține AMRCR.

În plus, se readuce în discuție lanțul alimentar scurt, stabilit însă tot arbitrar, la 250 de kilometri, astfel că producătorii agricoli nu vor mai putea beneficia de oportunitatea încheierii unui contract comercial cu comercianții aflați în afara acestei zone, mai susțin reprezentanții marilor magazine.

În cazul săvârșirii practicilor comerciale neloiale, Legea nr. 81/2022 prevede:

contravențiile se constată și se sancționează de Consiliul Concurenței cu amendă de la 250.000 lei până la 600.000 lei;
în cazul săvârșirii în mod repetat (respectiv constatarea unei practici comerciale neloiale într-un interval de doi ani de la emiterea unei decizii prin care a fost constată și sancționată o contravenție, indiferent de natura noii încălcări) cu amendă de 1% din cifra de afaceri totală realizată de întreprinderea în cauză în anul financiar anterior.
Printre practicile comerciale neloiale interzise cumpărătorului se numără, printre altele, conform Legii nr. 81/2022:

• să returneze furnizorului produsele agricole și/sau alimentare nevândute;
• să factureze valoarea serviciilor prestate pentru publicitatea produselor agricole și/sau alimentare, a serviciilor de marketing, a plăților pentru plasarea secundară și a costurilor reducerilor pentru produse agricole și/sau alimentare vândute de cumpărător cu titlu promoțional, peste cuantumul de maximum 5% din valoarea încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți;
• să impună furnizorului o plată pentru listarea produselor sale agricole și alimentare, precum și pentru expunerea spre vânzare a acestora;
• să aplice condiții comerciale diferite pentru produsele marcă privată ale producătorilor față de produsele marcă proprie ale comerciantului, pentru listarea/afișarea la raft.

Amenzile aplicate marilor magazine

În mandatul lui Chirițoiu, marile magazine au fost vizate mai mereu de controale și verificări ale Consiliului Concurenței. Inclusiv în acest moment, instituția are în lucru mai multe investigații care vizează marile magazine de retail din domeniul alimentar, așa cum ne-au spus surse din instituție.

2022
Consiliul Concurenței a sancționat Mega Image cu amendă în valoare de 10,08 milioane lei (aproximativ două milioane euro) pentru furnizarea de informații inexacte privind prețurile unor produse de bază, precum uleiul de floarea-soarelui, anunță instituția într-un comunicat de presă.

Compania și-a manifestat apoi surprinderea cu privire amendă. Mega Image a susținut că „eventualele inadvertențe au apărut nu din intenție, ci ca urmare a unei solicitări de informații extrem de voluminoase, la care a răspuns prompt și care a presupus centralizarea unui volum considerabil de date, într-un termen foarte scurt".

2019
Consiliul Concurenței a sancționat șapte companii active pe piața comercializării produselor alimentare din România (3 retaileri și 4 furnizori ai acestora) cu amenzi în valoare totală de 87,7 milioane de lei lei (18,8 milioane euro). Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației privind fixarea prețurilor între retailerii Auchan, Cora și Carrefour și furnizorii acestora, în perioada 2010-2016.

2015
Consiliul Concurenţei a sancționat 25 de companii de pe piața comercializării produselor alimentare (4 retaileri și 21 de furnizori ai acestora) cu amenzi în valoare totală de 154.029.538 lei (aprox. 35 milioane euro).

Cea mai mare amendă a fost luată de către Metro Cash&Carry România SRL, care va trebui să achite 49.684.182 lei (11,3 milioane euro). Urmează Selgros Cash&Carry Romania SRL cu 29.202.355 lei (6,6 milioane euro), Mega Image cu 24.569.530 lei (5,6 milioane euro) și Real Hypermarket Romania SRL-23.869.142 lei (5,5 milioane euro), conform Consiliului Concurenței.