• Tweet

Dosarul Băneasa, în care s-au inventat probe pentru a se putea „naționaliza" cel mai mare complex comercial din România, este țesut de o frăție dubioasă între trei personaje.

Presa a dezvăluit în cascadă legăturile dintre fostul judecător al Curții de Apel București Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, care a dat sentința aberantă în dosarul Băneasa, afaceristul Gigi Becali - denunțătorul din dosar și procurorul DNA Nicolae Marin, care a întocmit rechizitoriul în acest caz

Acum 20 de ani, Bogdan Ion-Tudoran a fost detașat ca secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale, postură în care a fost implicat în tranzacțiile dubioase cu terenuri ale Armatei. Ion-Tudoran este artizan al celebrului schimb de terenuri al Armatei, de care a beneficiat Gigi Becali. Atunci, pentru 21,5 hectare cedate în comuna Ștefănești din Argeș, Becali a primit de la MapN-ul reprezentat de Ion-Tudoran o suprafață de 20,9 hectare, în zona Pipera-Băneasa din București.

Pentru această afacere, fostul ministru al Apărării Victor Babiuc și latifundiarul George Becali au ajuns la închisoare. Pe Ion-Tudoran nu l-a deranjat nimeni. Ce nu se știe este că judecătorul se cunoștea de multă vreme cu Becali, relația lor intermediată de Florin Pârvu, zis „Chinezu", fiind de notorietate. Acesta din urmă este proprietarul celebrului Târg Auto Vitan, afacere în care l-a cooptat atât pe Ion-Tudoran, cât și pe fiul acestuia, scrie cetateanul.net.

Înainte să revină la Curtea de Apel București, Ion-Tudoran a mai dat un tun imobiliar. Vorbim de o suprafață de 4,8 hectare de teren amplasat în București, în cartierul Drumul Taberei, care urma să dispară din proprietatea Armatei prin operațiuni succesive de concesionare și vânzare, dezvăluie Newsweek.

Tranzacția imobiliară cu cele 4,8 hectare deținute de Armată a fost asumată în nume personal de secretarul de stat Corneliu Bogdan Ion-Tudoran. Spolierea Armatei de terenul amplasat la intersecția străzilor Drumul Taberei - Brașov urma să se facă în doi pași: mai întâi concesionarea, apoi vânzarea. Hotărârea ce dădea dreptul Armatei să concesioneze cele 4,8 hectare de teren a fost promovată la data de 13 ianuarie 2000, Tudoran semnând în locul ministrului Apărării.

După câteva luni, apare o nouă hotărâre prin care același teren al Armatei nu se mai concesionează, ci se vinde. În decembrie 2000 s-a schimbat însă Guvernul, iar afacerea pusă la cale de Ion-Tudoran a picat. După ce s-a aflat de miș-mașurile imobiliare, la data de 12 ianuarie 2001, Ion-Tudoran a fost destituit și trimis înapoi la Curtea de Apel București pentru a împărți din nou dreptatea în procesele penale.

După 15 ani, drumurile lui Ion-Tudoran s-au intersectat din n ou cu cele ale lui Gigi Becali. De data aceasta, în schemă a intrat și procurorul Nicolae Marin, unul dintre greii din DNA. Nemulțumit că Universitatea de Științe Agronomice București nu a încheiat cu el afacerea cu terenuri de la Băneasa, Gigi Becali a făcut un denunț la DNA.

Ulterior, latifundiarul a fost chemat și martor în proces. Iată ce declara Gigi Becali în ianuarie 2013: „Eu am făcut o reclamație pentru că depusesem o ofertă pentru o asociere în participațiune cu acel teren și nu s-a ținut cont la licitație de oferta mea care era mai bună. Și atunci eu am făcut o reclamație pentru că o instituție a statului atunci Institutul Agronomic, nu a luat în considerare oferta mea, după care s-a făcut anchetă care s-a făcut și ce a stabilit parchetul".

În decembrie 2012, procurorul Nicolae Marin l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, alături de alte persoane, în dosarul Băneasa. Avocații omului de afaceri au acuzat grave nereguli în ancheta penală făcută de Nicolae Marin, dar judecătorul Ion-Tudoran a închis ochii la toate.

De pildă, martorul principal al acuzării, care a încercat în mod repetat, dar fără succes, să-l determine pe Puiu Popoviciu să facă declaraţii care să-l incrimineze, înregistrând pe ascuns convorbirile, a recunoscut în instanţă că nu a fost mituit de omul de afaceri, contrazicându-i astfel pe anchetatori.

Fostul ministru al Educaţiei, precum şi alţi martori, au declarat că terenul din Băneasa nu a fost niciodată în proprietate publică şi, prin urmare, parchetul nu poate susţine acuzaţia legală de abuz în serviciu. Nici asta l-a interesat pe judecător. Toate acestea nu au contat în deciziile luate de judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran în cele două procese, care au soluționat latura penală și civilă ale dosarului Băneasa. Ba chiar Tudoran a ajuns să inventeze probe pentru a justifica sentințele aberante.

După nenumărate denunțuri și plângeri penale, pe numele lui Ion-Tudoran s-au deschis mai multe dosare penale la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

A fost momentul în care magistratul a decis să demisioneze și să fugă de răspundere. Epopeea sa prin spitalele de psihiatrie din București și din țară a fost relatată pe larg de presă. Punctul culminant al acestei povești a fost atunci când Ion-Tudoran, internat la Psihiatrie pentru a-i fenta pe procurori, a trimis, ilegal, la instanță motivarea în celebrul dosar Băneasa. Asta cu toate că nu mai era magistrat și trecuseră 10 luni de la pronunțarea sentinței.

Motivarea reprezintă însă un copy-paste din rechizitoriul DNA întocmit de procurorul Nicolae Marin. Concret, din cele 81 de pagini ale Sentinței nr. 267F, 58 de conțin „mijloacele de probă" enumerate cu liniuțe, în sistem de copy-paste din rechizitoriul lui Marin. Nici continuarea așa-zisei motivări redactate de Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran nu reprezintă vreo creație proprie, căci într-o covârșitoare proporție sunt redate pasaje întregi din același rechizitoriu.

După ce și-a însușit „opera" lui Nicolae Marin, Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a fost ținut aproape de procuror, devenit între timp taman adjunct al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

De atunci, dosarele familiei Tudoran zac în sertarele SIIJ. Din dosarele fostului judecător s-a disjuns la ANI și o cauză pe numele soției sale, director la Consiliul Concurenței. Înșiruirea averii celor doi soți este extrem de dubioasă. Vorbim de nenumărate case, terenuri și bunuri pe care le este imposibil acestora să le justifice din veniturile lor legale. În intervalul 2009-2014, din declarațiile celor doi soți dispar 2 terenuri și o casă. În plus, pe numele fiului aterizează o proprietate de la munte, cu o valoare de peste 100.000 de euro. Povestea se lasă inclusiv cu un dosar penal nefinalizat.

Nicolae Marin și-a obținut gradul de procuror de parchet general printr-un artificiu, ca efect al numirii sale la DNA pe bază de interviu, nu de examen, așa cum prevedea legea, mai mentioneaza sursa citata.

„Dacă s-ar considera că prin numirea, conform procedurii speciale în mod automat gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-ar eluda în mod evident diapozițiile legale privitoare la promovarea în funcții superioare de execuție prin concurs", s-a menționat în hotărârea prin care plenul CSM a respins inițial promovarea lui Marin, în gradul profesional de procuror de Parchet general. Marin a dat în judecată CSM și a obținut în cele din urmă gradul mult dorit, prin interviu.