• Tweet

Pe 19 ianuarie s-a consemnat ultima poluare majoră a aerului din Capitală. Platforma pentru măsurarea calității aerului Aerlive.ro a înregistrat un nivel foarte ridicat al poluării în mai multe zone din Capitală. Gradul de poluare a fost mai mare pentru PM2,5 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni - de la arderi, de exemplu) şi PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni - de la praf sau polen).

Pe parcursul anului 2020 s-au înregistrat mai multe astfel de incidente, iar cel mai important a fost la începutul lunii martie. Atunci, s-au raportat depășiri de 754% peste limita maxim admisă pentru PM2,5 - adică de 189 de micrograme pe metrul cub - față de limita de 25 µg/m³ admisă de Organizația Mondială a Sănătății. La PM10, senzorii înregistrau depășiri de 476% peste limita maxim admisă - respectiv 238 de micrograme pe metrul cub - față de limita de 50 µg/m³.

De la Garda de Mediu București ni s-a transmis că motivele pentru care se înregistrează astfel de depășiri sunt traficul rutier, activitatea termocentralelor pe timp de iarnă, dar mai ales arderile de deșeuri. "Pe lângă depozitele ilegale de gunoi, o problema la fel de importantă este că nu prea mai e loc unde să duci gunoiul din București. Gropile de gunoi funcționează la limită, sunt pline, au autorizațiile de mediu aprobate temporar sau nu mai au autorizații de mediu", a explicat pentru Europa Liberă un comisar de la Garda de Mediu.

Poluarea cauzată de gropile de gunoi din București sau din jurul Capitalei este obiectul unei monitorizări pe mediu declanșată de instituțiile europene care poate duce la procedura de infrigement împotriva României. Procedură care duce apoi la limitarea accesului la fondurile europene. Pe 30 aprilie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București.

Mai mult, în toamna anului trecut, Comisia a solicitat "României să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic 15 depozite ilegale de deșeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României. Deșeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special", se precizează într-un comunicat al orginizației.

Oficialii europeni mai amintesc că: "În România, 101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Conform informațiilor primite din partea României, 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate. Calendarul pentru închiderea și reabilitarea celor 15 depozite de deșeuri rămase este incert, lucrările de închidere a majorității acestor depozite de deșeuri nefiind încă demarate".

Reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai Gărzii de Mediu au precizat la Europa Liberă că gropile de gunoi care deservesc Bucureștiul sunt pe lista amintită de reprezentanții instituțiilor Uniunii Europene. "Principala problemă este că gropile de gunoi sunt aproape pline. Cea secundară este că în acest moment nu se construiește nicio platformă de acest gen", a explicat un comisar de la Garda de Mediu București-Ilfov.

„Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene, a avut chiar onoarea, în ghilimele, să fie cea mai poluată capitală într-un clasament de acum 2-3 ani. Problema principală a Bucureștiului este că nu reușește să adopte măsuri pentru reducerea poluării, ba dimpotrivă, toate acțiunile și politicile locale și naționale sunt parcă create pentru a adânci problema", spune, la Europa Liberă, Oana Neneciu, director executiv al asociației Ecopolis, instituție care deține rețeaua aerlive.ro de măsurare a calității aerului din București cu ajutorul mai multor senzori. Deși gropile de gunoi lipsesc, iar aerul este poluat, afacerea cu strângerea deșeurilor este una dintre cele mai bănoase, în principal pentru că e vorba de bani publici.

În București, Primăriile de sector plătesc sute de milioane de lei pe an pentru colectarea gunoiului de pe străzile din oraș. Firmele care strâng gunoiul și încasează bani de la primării îl duc mai întâi spre stații proprii, denumite stații/platforme de sortare. Apoi, compostul rezultat în urma sortării trebuie să ajungă la groapa de gunoi. Acum, societățile care colectează gunoiul de pe stradă plătesc la rândul lor administratorilor gropilor de gunoi pentru depozitarea finală a deșeurilor.

Situația din acest moment a contractelor din București:

Sector 1: contract cu Romprest SA (Compania Romprest Service SA). Consiliul Local a încheiat în anul 2008 contractul de salubritate cu Compania Romprest Service SA pentru o perioadă de 25 de ani. La acea vreme, primar era Andrei Chiliman. Valoarea contractului a fost estimată la 450 de milioane de lei. Acționariat Compania Romprest Service SA este: Detaco Ltd din Canada - 42.6916 %,Europrest Invest din București - 30 %, Premium Management Team SRL - 13.7641 %, Compania Națională "Aeroporturi București" S.A. - 10 % și Frstcom LLC din SUA - 3.5443 % .
Sector 2: contract cu Supercom SA. Firma încearcă de un an să ajungă la o nouă înțelegere cu primăria fără organizarea unei licitații. Ultima variantă propusă a fost ca societatea să primească pe 20 de ani concesiunea colectării gunoaielor, iar Supercom să amenajeze o platformă de deșeuri de 45 de milioane de euro. Valoarea sumelor pe care Supercom le-ar putea încasa de la primăria de sector pot ajunge până la un miliard de euro. Acționariarul principal al Supercom este Ionel Ilie Ciuclea, fost parlamentar PSD.
Sector 3: contract cu Serviciul de Salubritate, serviciu public deținut de consiliul local de sector și administrat de primărie.
Sector 4: contract cu Rosal Grup. În 2019, primăria de sector a atribuit Rosal Grup prin licitație un contract de 387,42 milioane de lei, fără TVA, pe 4 ani, pentru prestarea serviciilor de salubrizare. Acționariatul Rosal este format din: SilviuI Prigoană - 40 %, Dan Gabriel Găman - 30 %, Gheorghe Minea - 10% și firma Imperial Master Invest - 20 %.
Sector 5: contract cu Salubrizare Fapte 5 SA, serviciu public deținut de consiliul local de sector și administrat de primărie.
Sector 6: contract cu Urban SA din anul 1999. Compania încasează de la Primăria Sectorului 6, anual, suma de aproape 20 de milioane de euro pentru serviciile de salubrizare. Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că ar vrea anul acesta să organizeze o licitație pentru desemnarea companiei care să se ocupe de salubrizare. Acționariatul Urban SA: Teodor Gabriel Florescu - 58.9875 %, Georgel Ghimiș - 21.9835 % și Ion Cârjan-Aldescu - 9.1201666666 %.

Reprezentanții Gărzii de Mediu București-Ilfov ne-au mai explicat că în acest moment gunoiul strâns de pe străzile din București are ca destinație finală două gropi de gunoi:

Groapa de gunoi de la Rudeni, județul Ilfov. Această platformă are autorizația de mediu anulată în instanță de anul trecut, însă din cauza situației grave a deșeurilor din Capitală, autoritățile de mediu i-au prelungit funcționare până la mijlocul acestui an. Proprietarul gropii de gunoi este grupul de firme Iridex, companii deținute de familia lui Corneliu Pascu, fost senator.

Este probabil cea mai mare platforma de gunoi din jurul Capitalei. Funcționarea sa este prelungită anual. În 2020, Eco Sud SA a dorit să obțină prelungirea autorizației de mediu pentru încă zece ani. Și funcționarea acestei gropi este contestată de organizațiile de mediu. Administratorul platformei este compania Eco Sud SA, ai cărei acționari sunt: Elena Șontelecan - 65 % și Cristina Cantemir -35 %.

Presa a relatat că Nicolae-Ninel Caval ar fi coordonatorul firmei, deși acesta nu apare în acte. Nicolae-Ninel Caval are legături cu Eco Sud, prin faptul că a fost acționar într-o altă firmă alături de Eco Sud.

De reamintit că, groapa de gunoi de la Glina a fost închisă, iar cea de la Ulmeni, județul Călărași, a fost închisă de Garda de Mediu, după ce au fost depistate nereguli grave. "Practic depozitau gunoiul într-o fosta fermă de porci. Era un dezastru acolo", ni s-a mai transmis de la Garda de Mediu.
Proiectele sau lipsa lor

Pentru perioada 2021-2027, România a depus deja proiecte de peste trei miliarde de euro pe mediu, așa cum a anunțat de anul trecut ministerul de resort. Paradoxal, mare parte din aceste finanțări comunitare se refereau tocmai la realizarea unor gropi noi de deșeuri sau la realizarea unor incineratoare.

Astfel, o alternativă la groapa de gunoi ar fi un incinerator modern de deșeuri. Fostul primar al Bucureștiului, Gabriela Firea, a anunțat anul trecut intenția de a amenja un incinerator. Valoarea investiției anunțată a fost de 230 milioane de euro, din care 180 de milioane ar urma sa fie bani europeni. Incineratorul urma sa fie construit până în 2023 în Sectorul 4, pe locul unde acum se află CET Progresu.

În legătură cu acest subiect, al investiției în incinerator, pe 14 ianuarie, primarul general al Capitalei Nicuşor Dan a anunțat că în curând va avea loc o dezbatere publică privind oportunitatea amenajării investiției în domeniul deşeurilor, subliniind că „foarte repede" va trebui luată o decizie în acest sens.

Și în județul Hunedoara sunt probleme cu deșeurile care provin din muncipiul Deva. Gunoiul din Deva este dus la groapa de gunoi de la Bârcea Mare, localitate din Hunedoara. Garda de Mediu a depistat probleme și a aplicat amenzi. În perioada 2018-2019 și până în prezent, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Hunedoara a efectuat acțiuni de inspecție și control la Depozitul de deșeuri de la Bârcea Mare. Cea mai gravă probleme a fost "nefuncționarea biofiltrului pentru tratarea aerului rezultat din hala de sortare mecanică a gropii de gunoi", așa cum reiese din datele obținute de Euroa Liberă.

O altă groapă de gunoi cu probleme este cea unde sunt depozitate deșeurile municipale din Craiova. Reprezentanți ai autorităților locale au declarat de mai multe ori în presă că groapa de gunoi de Mofleni nu mai face față gunoaielor din municipiu și din județ.

Europa Liberă relată încă de anul trecut că în ultimii ani, România a început sa importe deșeuri. Tot mai multe firme aduc în țară, sub pretextul importului de produse second hand, resturi de echipamente electronice, plastic, deșeuri medicale, substanțe toxice. Ele sfârșesc în a fi îngropate pe câmpuri sau arse pur și simplu.

Spre exemplu, pe 20 februarie 2020 au fost depistate în Portul Constanţa Sud - Agigea 16 containere descărcate de pe o navă sosită din direcţia Marea Britanie, care, la controlul fizic, s-a constatat că sunt deşeuri, în pofida faptului că în documente figurau ca obiecte de uz casnic second-hand. În continuarea cercetărilor, pe 2 martie 2020, au fost depistate alte 7 containere, cu un conţinut similar, ce se aflau un terminalul de containere Chitila.

Un alt caz este cel al unui cetățean german care în 2018 și 2019 a importat pe numele firmei pe care o avea în România 204 tone de deșeuri, constând în ambalaje și alte materiale plastice. Gunoiul a fost depozitat pe raza județului Ilfov, iar documentele au fost modificate astfel încât să apară ca fiind provenite din România. În august 2020, Dambeck Markus a fost trimis în judecată la Judecătoria Medgidia.