• Tweet

Republica Moldova este stat candidat pentru aderare la UE. Moldova va deveni membră a UE până la sfârșitul acestui deceniu, susține Maia Sandu. Fără a soluționa problema transnistreană, Moldova nu poate adera însă la UE.

Kievul recunoaște și sugerează tot mai insistent că ar avea o datorie morală față de Republica Moldova, deoarece a tolerat și chiar a profitat, decenii la rând, de „gaura neagră" numită Transnistria.

Acum, presa pro-guvernamentală de la Kiev dedică spații generoase pentru analize la acest subiect, sugerând că o eventuală înfrângere a Rusiei în războiul declanșat contra Ucrainei ar trebui să însemne inclusiv lichidarea Transnistriei pro-ruse.

Războiul a distrus lanțul de contrabandă

Regimurile ucrainene de după 1992 au creat în jurul Transnistriei, împreună cu elitele economice rusești, un lanț de contrabandă, care a întărit economic Transnistria și a pus Chișinăul în imposibilitate de a controla economic regiunea separatistă după războiul moldo-rus de la Nistru din 1992. Treptat, au intrat în schemele producătoare de bani murdari și cinovnicii corupți de la Chișinău. Economia transnistreană era dependentă de traficul ilegal de bunuri din și spre Odessa sau alte porturi la Marea Neagră. Schemele au funcționat peste trei decenii. Baza lor a fost pusă încă în anii '90, atunci când primul „președinte" al autoproclamatei republici separatiste transnistrene, Igor Smirnov, era primit cu mare fast de președintele de atunci al Ucrainei. Presa de la Chișinău din acea perioadă scria, de exemplu, că ginerele președintelui de atunci al Ucrainei ar fi fost proprietarul uneia dintre cele mai mari companii de oțel din Transnistria. Și alți politicieni de la Kiev au fost ispitiți, de-a lungul anilor, de posibilitatea de a face „business" cu separatiștii de la Tiraspol pe la spatele Chișinăului.

Războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie 2022 a determinat autoritățile ucrainene să închidă cu tancuri segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Nu mai trece absolut nimic prin acest segment de hotar. Odată cu asta s-a oprit și contrabanda, iar exponenții regimului separatist de la Tiraspol au început isteria „blocadei economice", cerând Rusiei să salveze Transnistria. Miza capilor regimului separatist de la Tiraspol era ocuparea rapidă a Ucrainei de către ruși și joncțiunea cu Transnistria. Doar că acest plan a eșuat datorită rezistenței armatei ucrainene. Exponenții regimului separatist de la Tiraspol și-au temperat retorica în raport cu Kievul - nu însă și în raport cu Chișinăul.

Dar din cauza celor aproximativ 2000 de militari ruși, care staționează ilegal în Transnistria, precum și a așa-numitei „armate transnistrene" (subordonată regimului separatist pro-rus), Ucraina este nevoită să țină la frontiera cu Moldova forțe militare de care are mare nevoie, bunăoară, la Bahmut și Avdiivka. Abia acum Kievul a înțeles cât de mult a greșit că s-a făcut, zeci de ani, că nu observă o problemă de la frontiera sa - separatismul transnistrean -, nu a făcut nimic ca să împiedice apariția acesteia, iar istoria din ultimele decenii ne arată chiar că s-au făcut eforturi pentru a păstra această problemă ca unii corupți de la Kiev să aibă mai mulți bani de buzunar.

Sincer, despre Ucraina, în percepția moldovenilor: Un amestec de speranțe şi suspiciuni

Moldova este solidară cu Ucraina în acest război, mulțumește militarilor ucraineni pentru că rezistă și stau scut în fața invadatorilor, Moldova ajută refugiații ucraineni și crede sincer că, prin asta, s-a plasat de partea bună a istoriei. Dar Moldova nu uită că, în 1992, a fost lăsată singură în fața armatei Rusiei (care nu are hotar direct cu Moldova), care i-a rupt în două teritoriul prin război - exact ca acum în Ucraina. Iar istoria nu se schimbă în funcție de situația la zi. Așa că atunci când unii decidenți de la Kiev uită istoria recentă, la Chișinău neapărat vor apărea oameni care le vor împrospăta memoria.

De exemplu, așa s-a întâmplat în martie 2022, când ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, reproșa Moldovei că încearcă să se agațe de trenul ucrainean ca să adere la UE. Atunci, ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, i-a amintit lui Kuleba că Moldova și-a plătit cu sânge, în 1992, dreptul de a cere aderarea la UE. „Am rămas singuri atunci să ne apărăm independența împotriva trupelor rusești și cazacilor: Ne-am construit propriul tren de mare viteză. Țara noastră a fost primul stat din Parteneriatul Estic care a semnat acordul de liberalizare a vizelor, Acordul de Asociere și Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Uniunea Europeană. Și toate acestea le-am reușit datorită muncii și perseverenței noastre, călare pe propriul nostru tren de mare viteză." Dar, a precizat ambasadorul Chirilă, „noi oricum vom continua să fim cot la cot cu poporul ucrainean nu pentru că noi, moldovenii, avem nevoie de o cursă gratuită spre UE, ci pentru că, la fel ca noi acum 30 de ani, luptă pentru libertatea, demnitatea, democrația și independența lor! Rămânem cot la cot cu prietenii noștri ucraineni pentru că știm cum este să lupți singur pentru libertatea ta împotriva unei mașini de război puternice. Și vă rog să nu puneți la îndoială poziția noastră morală. E lipsă de respect", a reacționat public, în martie 2022, ambasadorul Moldovei la București, Victor Chirilă.

Ucraina a greșit în privința Moldovei, dar ziua de 24 februarie 2022 a schimbat totul

„Transnistria a devenit o gaură neagră de contrabandă fără nici un viitor economic. Dar, în ciuda acestui fapt, soarta ei a fost, ani la rând, în mâinile autorităților din Moldova și Ucraina. Această zonă gri a adus beneficii financiare reprezentanților ambelor state, obligându-i să închidă ochii la multe ilegalități", recunoaște jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko într-o analiză publicată recent.

Dar, precizează jurnalistul ucrainean, ziua de 24 februarie 2022 a schimbat totul. În Ucraina și-au dat seama că Transnistria reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Întrebarea este cum poate fi soluționată această problemă acum?

Chișinăul vede soluționarea conflictului transnistrean exclusiv pe cale pașnică, fără ca acest proces să afecteze parcursul european al țării. Maia Sandu a spus că Moldova trebuie să devină membră a UE până la sfârșitul acestui deceniu. Totuși, evoluția războiului ruso-ucrainean este incertă, iar toate hărțile lui Putin vizează și Republica Moldova. Prin urmare, în 2023, Chișinăul a stabilit un buget record pentru apărare, investiții majore urmând a fi efectuate în securizarea spațiului aerian. În paralel, autoritățile de la Chișinău dau asigurări că se lucrează la un plan de reintegrare a țării, iar pe linie parlamentară sunt introduse sancțiuni penale pentru separatism ca pârghii de constrângere, la un moment dat, a exponenților regimului ilegal de la Tiraspol.

„Agresiunea sângeroasă a Federației Ruse împotriva Ucrainei nu a făcut decât să întărească dorința moldovenilor de a evita războiul cu orice preț. Și acesta este cel mai simplu răspuns la ideea populară în Ucraina, potrivit căreia Forțele Armate ale Ucrainei ar trebui să ajute Moldova să scape de separatismul și de rușii din Transnistria. Nu există circumstanțe în care Chișinăul și-ar da acordul cu privire la acțiunile Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul său", scrie jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko în analiza sa, precizând că Kievul, în sfârșit, a înțeles asta.

Soarta Transnistriei depinde de un cartuș tras provocator spre Ucraina

Prin urmare, susține jurnalistul ucrainean, există o singură variantă în care această logică va înceta să mai funcționeze: dacă rușii lansează un atac militar asupra Ucrainei din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În acest caz, Ucraina ar avea dreptul legitim la un răspuns militar fără acordul Chișinăului, pe care Forțele Armate ale Ucrainei îl vor folosi fără îndoială. Dar această opțiune este puțin probabilă, deoarece exponenții regimului separatist de la Tiraspol conștientizează acest pericol. „Deci, varianta militară este practic exclusă", scrie jurnalistul ucrainean.

Așa-numita Transnistria are mai puţin de 30 de kilometri lăţime şi o suprafaţă totală de 4.118 kilometri pătraţi. În Transnistria, în satul Cobasna, la câteva sute de metri de hotarul ucrainean se află un depozit uriaș de armament sovietic - cel mai mare din Europa. Conform celor mai recente rapoarte disponibile, acolo ar fi stocate 20.887 tone de muniţii și foarte mult echipament militar rusesc. Conform unui studiu al Academiei de Științe a Moldovei, o deflagrație la acest depozit ar echivala cu explozia unei bombe atomice cu capacitatea de 10 kilotone. S-ar forma un crater cu o rază de 1,5 kilometri și cu o adâncime de 75 de metri.

Transnistria, la discreția unei semnături a Maiei Sandu

În ultimele luni, la Chișinău și Tiraspol, în mediul de experți, s-a discutat despre faptul că președinta Maia Sandu ar fi primit o ofertă din partea Ucrainei ce viza depozitul de la Cobasna și soarta separatismului transnistrean. Șefa statului ar fi respins însă propunerea Kievului. Despre un astfel de scenariu a vorbit recent, într-un interviu pentru Zonadesecuritate.md și activistul Ghenadie Ciorba, în trecut parte a regimului separatist de la Tiraspol (în perioada când enclava separatistă era controlată de Evgheni Șevciuk).

În opinia sa, războiul din Ucraina a generat „o situație ideală" pentru soluționarea conflictului transnistrean, fiind nevoie doar de voința politică a Chișinăului. „Maia Sandu poate intra în istorie ca persoana care a rezolvat un conflict vechi de 30 de ani. Acum există toate condițiile obiective și subiective", a spus Ciorba. Potrivit lui, dacă Maia Sandu ar fi luat decizia politică atunci când a primit-o (când forțele ucrainene duceau lipsă de armament pentru sistemele de artilerie rămase de la sovietici), astăzi militarii ucraineni ar fi luptat deja pentru recucerirea Crimeei.

Chișinăul se opune inclusiv unui scenariu de suprimare economică a regimului separatist de la Tiraspol. „Suntem în aceeași barcă. Să nu o dezechilibrăm", susține vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. Tot el a recunoscut, în decembrie 2022, că Chișinăul a făcut compromisuri în raport cu Tiraspol, altfel războiul din Ucraina risca să se extindă şi în Republica Moldova.

Chișinăul pur și simplu nu ar ști ce să facă acum cu o Transnistrie eliberată

În lipsa unui plan de asimilare politică, electorală și economică (cu datorii de miliarde de dolari față de Gazprom și companii „privatizate" ilegal de ruși) a Transnistriei, Chișinăul ajută regimul separatist să supraviețuiască oricât de absurd și suspect ar arăta această realitate. Mai mult, la începutul lunii decembrie 2022, Chișinăul a cedat Transnistriei întregul volum de gaze mai ieftine de la Gazprom și cumpără de la Centrala de la Cuciurgan (gestionată de separatiști) energie electrică produsă din acest gaz. Altfel spus, Chișinăul finanțează direct separatismul. În plus, a prelungit până pe 31 ianuarie 2023 autorizația de mediu pentru Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care generează 40%-66% din veniturile fiscale ale enclavei separatiste.

Articol de Vitalie Călugăreanu, pentru Deutsche Welle (preluare Rador)