• Tweet

Electrocentrale București SA (ELCEN), principalul producător de energie termică al Capitalei, și, totodată, unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică la nivel național, continuă măsurile anunțate pe 8 februarie pentru ieșirea din insolvență.

Astfel, ca urmare a îndeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate prin Planul de reorganizare confirmat, precum și a achitării creanțelor curente scadente la 2 martie, administratorul judiciar al ELCEN, Sierra Quadrant Filiala București SPRL, a inițiat demersurile legale la Tribunalul București pentru ieșirea din procedura de insolvență. Eforturile ELCEN de a identifica soluții viabile de redresare a situației financiare ar putea fi zădărnicite de întârzierile majore cu care Primăria Municipiului București (PMB) virează subvenția la energie termică.

CMTB, datorii de sute de milioane de lei la ELCEN. Facturi neplătite de anul trecut

Potrivit datelor disponibile pe site-ul ELCEN, actualizate la 20 martie, pentru energia termică livrată în perioada noiembrie 2021-februarie 2022, Compania Municipală Termoenergetica București SA (CMTB), operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică în București, are un sold neachitat față de ELCEN de aproape 850 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 600 milioane sunt debite restante cumulate, unele chiar și de peste 80 de zile.
Este posibil ca, între timp, CMTB să mai fi plătit din datoria față de ELCEN, însă, până la data publicării acestui articol, site-ul nu a fost actualizat.

S-a ajuns în această situație, pe de-o parte, din cauza faptului că prețul gigacaloriei aproape s-a dublat față de sezonul rece anterior, iar pe de alta, din cauza practicilor inveterate ale PMB în privința virării contribuției pentru subvenția la termoficare.  OG 36/2006 privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației obligă unitățile administrativ-teritoriale care aprobă prețuri locale ale energiei termice facturate populației mai mici decât prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației, să asigure din bugetele locale sumele necesare acoperirii diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației.

În consecință, conform art. 5^1, alin. 1 din OG, PMB are obligația să vireze în termen de 15 zile de la prezentarea deconturilor justificative, în contul tip ESCROW, sumele necesare acoperirii diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației.  Cu toate acestea, PMB și-a încălcat constant această obligație, subvenția la energie termică fiind achitată cu întârzieri foarte mari. Spre exemplu, în februarie 2022 a fost achitată ultima tranșă din subvenția pentru luna noiembrie 2021.

Somată în repetate rânduri de ELCEN să-și achite debitele, CMTB a încercat, atât anul trecut, cât și anul acesta, să obțină un ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, pentru alocarea cotei defalcate din impozitul pe venit, cuvenite municipalității bucureștene numai pentru plata obligațiilor către furnizorii de energie termică, până la lichidarea obligațiilor respective. Demersul CMTB a fost în zadar: proiectele de ordin sunt blocate intenționat la ministere, în hățișuri birocratice, întrucât emiterea și punerea în aplicare a unui astfel de ordin ar bloca activitatea PMB pentru mai multe luni.

Unde se va ajunge: PMB îngroapă nu doar compania municipală, ci și ELCEN, și, odată cu ele, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, anunța anul trecut că „Singurul mod în care ELCEN poate să iasă din insolvență este cu bani de la Primăria Municipiului București", însă PMB nu numai că nu are bani să cumpere activele productive ale ELCEN, prin CMTB, pentru realizarea unui SACET integrat, conform scenariului prevăzut de Planul de reorganizare a ELCEN, ci riscă să trimită ambele societăți în faliment.

Pe perioada stării de alertă, compania municipală a fost salvată de la insolvență de Legea 55/2020, care a eliminat obligativitatea debitorilor, aflați în stare de insolvență la data intrării în vigoare a legii sau care ajung în stare de insolvență pe durata stării de alertă, de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supuși prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Starea de alertă s-a încheiat anul acesta, pe 8 martie, astfel că, de a doua zi, a început să curgă termenul de 30 de zile, în interiorul căruia, Consiliul de administrație al CMTB are obligația să formuleze cerere de deschidere a procedurii de insolvență.

Dacă în următoarele 2 săptămâni, adică până pe 7 aprilie, PMB nu va căuta soluții să stingă datoriile către ELCEN, insolvența CMTB nu va mai putea fi evitată.
Totodată, ELCEN ar putea ajunge, la rândul său, să acumuleze datorii față de furnizorii săi, cu riscul de a intra direct în faliment. ELCEN asigură peste 90% din producția de energie termică la nivelul Bucureștiului și aproximativ 5% din cea de energie electrică la nivel național. În consecință, falimentul ELCEN va atrage nu doar falimentul CMTB, ci și implozia SACET (aproximativ 560.000 de apartamente, 754 de instituții şi 4.227 de operatori economici), riscuri majore în alimentarea Capitalei cu energie electrică și în funcționarea sistemului electroenergetic național la parametri optimi.

Nicușor Dan știe că Bucureștiul nu are alternativă la SACET, acest lucru fiind evidențiat de strategii, memorandumuri etc., aprobate din 2009 până în prezent, însă nu pare să fie prea preocupat de acest lucru: în recent aprobatul (7 martie) buget al PMB pentru anul în curs, suma pentru subvenția la energie termică este chiar mai mică (!) decât cea de anul trecut, cu toate că CMTB ceruse 2,21 miliarde lei, ca urmare a majorării costului gigacaloriei. De trei luni, situația critică în care se găsește sistemul de termoficare bucureștean este analizată și în Comitetul interministerial privind situația termoenergetică din România, înființat anul trecut, în decembrie, printr-o decizie a prim-ministrului, la ședințele căruia participă și primarul general, nimeni însă nu comunică ce soluții sunt avute în vedere și când vor fi puse în aplicare.

Incompetență sau rea intenție?

A vrut Nicușor Dan să falimenteze ELCEN sau a semnat ca primarul, provocând o pagubă de 140 milioane lei? Cui bono? Cui prodest? Pentru a fi eligibilă pentru noua schemă de cogenerare de înaltă eficiență, aplicabilă din luna aprilie, ELCEN trebuie să iasă din insolvență până la sfârșitul lunii martie. Din acest motiv, a solicitat Tribunalului București preschimbarea termenului de judecată acordat la 26.05.2022, astfel încât o decizie a judecătorului sindic de închidere a procedurii de insolvență să poată fi obținută anterior datei de 31 martie. Cererea ELCEN a fost aprobată de instanță la 10.03.2022, termenul fiind preschimbat pentru data de 24.03.2022.

Cu aproape o săptămână înainte de data la care instanța urma să se pronunțe, la 16.03.2022, Municipiul București, prin primar general, a depus contestație împotriva măsurilor administratorului/lichidatorului judiciar, cuprinse în raportul pentru închiderea procedurii insolvenței, publicat în Buletinul Procedurilor de insolvență nr. 387/03.03.2022, pe rolul Tribunalul București fiind înregistrat în acest sens dosarul 6620/3/2022. Nu este cert motivul pentru care Nicușor Dan a inițiat un astfel de demers. Potrivit unor surse, dincolo de faptul că termenul de contestare a raportului (7 zile) administratorului judiciar al ELCEN a fost depășit, cauza în interesul căreia a depus această contestație nu ar avea legătură cu dosarul de insolvență a ELCEN.

Ca urmare a contestației depuse de PMB, ieșirea ELCEN din insolvență în cursul lunii martie a fost blocată, instanța fiind nevoită să acorde un nou termen, în mai. În consecință, ELCEN va pierde bonusul de cogenerare pentru luna aprilie, de aproximativ 140 de milioane de lei, pierdere care se va reflecta în costurile de producere a energiei termice, și, implicit, în factura ce va fi emisă către compania municipală, la un preț ce va fi stabilit și aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, conform metodologiei de stabilire a prețurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare, care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență.