DNA și Parchetul European, solicitate să ancheteze afacerile cu terenuri ale baronului Paul Stănescu prin interpuși

• Tweet

Liderul REPER, Dacian Cioloș, îi solicită public premierului Marcel Ciolacu să răspundă dacă o serie de modificări legislative, făcute pe ascuns, așa cum dezvăluie o investigație de presă, au fost cu dedicație pentru fiul baronului de Olt, Paul Stănescu, astfel încât firma acestuia să câștige zeci de milioane de euro subvenții europene.

Toată afacerea cu iz puternic de DNA a fost dezvăluită de „România, te iubesc" de la PROTV.

„Îi cer lui Marcel Ciolacu să răspundă rapid dacă modificările legislative prin care PSD a transformat Delta Dunării în pajiște și cele prin care stuful devine eligibil pentru subvenții europene au fost făcute doar pentru ca firmele legate de prietenul său Paul Stănescu să primească milioane de euro bani europeni. Dacă e adevărat, asta arată cum Ciolacu conduce un partid care spoliază nu doar bugetul țării, ci și pe cel al Uniunii Europene prin șiretlicuri din care prosperă mafiile din jurul său.", scrie Cioloș într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook.

Pe de alta parte, in urma investiigatiilor de presa, atat DNA cat si Parchetul European au fost solicitate de REPER sa investigheze afacerile cu terenuri ale baronului Paul Stanescu, realizate fie direct, fie de fiul acestuia, fie prin alti interpusi.

ProTV: „Paradisul din Deltă s-a transformat într-un câmp de luptă între politicieni puternici, oameni de afaceri importanţi şi instituţii ale statului. Bătălia se dă pe terenuri şi cine le contrează. Miza ajunge la sute de milioane de euro, afaceri cu ramificații în birourile din ministere şi parlament.

O lege modificată pe ascuns anul acesta în Parlament a transformat Delta Dunării în pajiște. A doua zi cineva a mers la cadastru şi a schimbat în acte terenurile Deltei din ape în păşuni. Iar prin ordin de ministru al Agriculturii stuful a fost transformat din pix în furaj. În spatele modificărilor bizare se afla o miză de zeci de milioane de euro.

Povestea asta este despre cum au fost modificate legi, hotărâri de guvern şi ordine de ministru într-un interval de mai puţin de 6 luni, fără ca cineva să-şi dea seama care este miza finală

Anul acesta în numele localnicilor din Delta întreaga forţă legislativă şi administrativă a statului român s-a pus în mişcare pentru că în final să beneficieze de pe urma tuturor modificărilor doar două firme în care au intrat Ştefan Alexandrul Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, numărul doi în PSD. Şi soţia unui fost consilier de la Ministerul Dezvoltării din timpul mandatului lui Paul Stănescu.

Din primăvară, recoltarea stufului, o activitate veche de zeci de ani în Delta, a fost trecută pe ascuns în categoria activităţilor agricole. Şi a devenit peste noapte eligibilă pentru subvenţii europene date în agricultură pentru ...pajişti, nu pentru mediu sau deltă. Foştii guvernatori nu mai înţeleg nimic.

În această primăvară au solicitat subvenţii europene pentru 36.000 de hectare în Deltă. Şi ar urma să primească anual aproape 4,5 milioane de euro. Stuful a fost concesionat de la statul român pe o redevenţă de 17 ori mai mică. Deoarece la momentul semnării contractelor, în 2020, nimeni nu se gândea că recoltarea stufului are cum să devină vreodată o activitatea agricolă în urma căreia să şi primeşti bani europeni. În 25 de ani numai din subvenţii miza afacerii depăşeşte 100 de milioane de euro.

4 aprilie 2023. Mai sunt câteva săptămâni şi expiră termenul până la care fermierii pot depune cereri ca să primească subvenţii. Iar în România nu există nicio lege care să permită plata subvenţiilor europene stuful care creşte natural în Deltă. Intră în scenă Florin Barbu, deputat PSD de Olt. Un politician apropiat de Paul Stănescu în jurul căruia amendamentele obişnuiesc să apară din neant.

Barbu introduce brusc pe ordinea de zi şi un proiect de lege respins de Senat în 2021. Şi care de mai bine de 2 ani stătea uitat prin sertarele comisiei pe care deputatul o conducea.

PLX 183/2021 iniţiat de deputatul PSD de Vâlcea Eugen Neaţă îşi propunea să aducă modificări la ordonanţa care defineşte pajiștile şi cum pot fi ele utilizate. Acesta îşi dorește să poată ridica parcuri industriale şi ferme peisagistice pe pajişti. Doar că în comisia condusă de Barbu, proiectul apare 2 ani mai târziu, cu tot conţinutul în afară de titlu, şters. Dispar parcurile industriale şi fermele şi apar două noi amendamente despre paludicultură, un cuvânt care nici macare nu există în DEX şi care se referă la activitatea de recoltare a stufului din mlaştini şi turbării...adică din Deltă. Practic, Delta este transformată în pajişte.

Reprezentantul ministerului este şi el uşor confuz. Ştie că ministerul sau nu era de acord cu parcurile industriale pe pajişti, însă articolele au dispărut miraculos din proiect, aşa că îşi dă ok-ul.

În mod normal amendamentele apar şi dispar dintr-un proiect de lege la propunerea unor parlamentari , iar numele acestora trebuie trecute în dreptul oricărei modificări. Pe fişa din comisie nu apare niciun nume. Un parlamentar e şi el mirat cum s-a produs minunea.

Deputatul PNL Emil Dumitru este cel care întreabă uimit la sfârşitul şedinţei din aprilie, de unde au apărut totuşi amendamentele. N-a primit un răspuns nici până în ziua de azi"

La câteva luni după momentul din Parlament, Florin Barbu este promovat cu susţinerea lui Paul Stănescu în funcţia de ministru al Agriculturii în Guvernul lui Marcel Ciolacu.

În Oltenia, Florin Barbu este cunoscut mai ales drept „Busi Mafiotul", în trecut mâna dreaptă a fostului primar al Slatinei, pușcăriașul Darius Vâlcov, fosta eminență cenușie a guvernărilor pesediste controlate de infractorul Liviu Dragnea. Se spune că are o avere impresionantă, ascunsă pe numele părinților (mari proprietari de terenuri, deși sunt niște modești pensionari) sau al altor interpuși. După epoca Vâlcov, Barbu s-a orientat rapid către clanul Stănescu ale căror ordine și nevoie le împlinește de niște ani buni deja.

În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu a rămas în funcție la ANIF până în 2020, în mandatul său fiind derulate proiecte de irigații de milioane de euro, cu firme de casă ale liderului PSD Olt (președinele CJ Olt, Marius Oprescu, un alt apropiat al baronului Stănescu) căror lucrări erau, la nivelul lui 2019, când PSD părăsea guvernarea, total nefuncționale. De altfel, Ludovic Orban spunea la preluarea guvernării „ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă".

Publicația Oltenia Maxima scrie într-un articol recent: „Aducem la cunoștința opiniei publice, dar și a organelor de urmărire penală situația averii ministrului Agriculturii, Barbu Florin-Ionuț, zis Busy Mafiotul, fostul director general al ANIF, despre care am prezentat în edițiile anterioare că deține prin interpuși societatea CARMIN POPSTAR PROD SRL, abonată la contracte de la ANIF în valoare de 72.161.344,44 lei fără TVA și de la Compania de Apă, unde soția sa Barbu Doinița deține funcția de manager financiar al Unității de Implementare a Proiectelor, contractul în valoare de 27.280.195 lei fără TVA, alături de alte sume care totalizează un milion de euro.

Locotenentul lui Darius Vâlcov, care l-a promovat la conducerea ANIF, nu s-a dezis de mentorul său aflat acum în pușcărie, cu privire la situația financiară și a averilor ascunse, deținute pe numele unor interpuși (membri de familie)".