• Tweet

Statul român a acordat finanțări de până la 200.000 de euro din proiectele firmelor care s-au înscris în Programul Măsura 3. Societățile erau obligate să asigure din surse proprii o parte din proiectul propus pentru granturile publice.

Ministrul Economiei Claudiu Năsui a anunțat că Ministerul Economiei a depus plângerea penală. În documentele primite de procurori se precizează că 1.100 de firme au depus aplicații suspecte, cu 48 de ore înainte de finalizarea proiectului. Toate cele 1.100 de firme au știut ce numere să completeze în aplicație ca să primească banii statului, dar să aibă și cel mai mic procent posibil de finanțare proprie în proiecte.

Din sesizarea primită de procurorii Direcției Naționale Anticorupție reiese că Ministerul Economiei bănuiește că programul de granturi nerambursabile denumit "Măsura 3 pentru IMM-uri" a fost fraudat în perioada 28-29 ianuarie. "Din plângerea penală reise că foarte multe societăți comerciale au aplicat în program și au aplicat cu succes în ultimele două zile de înscrieri. Aceste firme, să le spunem norocoase, au știut ce procente, ce cifre să treacă în aplicație ca să între la limită înaintea altora. Au știu să obțină granturi bune, unde finanțarea proprie să fie cât mai mică", a explicat la Europa Liberă o sursă din partea instituțiilor implicate în această nouă anchetă a DNA.

Europa Liberă a solicitat ministerului mai multe informații legate de plângere, dar până la acest moment nu am primit niciun răspuns oficial. Reprezentanți ai DNA ne-au confirmat însă că au primit sesizarea penală. Cu toate acestea, Europa Liberă a intrat în posesia unei părți din documentele care au ajuns la procurori.

Pentru a înțelege mai bine datele din sesizarea trimisă procurorilor și modul cum se bănuiește că a fost fraudat programul național, așa cum susține conducerea Ministerului Economiei, trebuie înțeles la bază proiectul denumit "Măsura 3":

Programul înseamnă de fapt acordarea unor granturi nerambursabile pentru proiecte specifice propuse de firme pentru a-și mări producția în următorul an. Statul nu acordă întreaga finanțare a unui proiect, ci doar o parte, restul banilor trebuie investiți de firmă pentru a dezvolta investiția propusă.
Măsura 3 este un proiect lansat de guvernul Orban în urma aprobării schemei de ajutor de stat instituită prin OUG 130 din iulie 2020. Granturile pentru companii vin din fondurile europene, mai precis din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. Deci banii provin din finanțări europene.
În perioada de înscriere, dintre 3 decembrie și 29 ianuarie, au aplicat 27.736 de firme. Finanțările publice cerute de societăți puteau varia între 50.000 și 200.000 de euro.
Aceste planuri de investiții au fost departajate după trei criterii: rentabilitatea firmei, procent de cofinanțare a proiectului, raport între grantul cerut și profitul operațional al firmei. Însă criteriile erau destul de generale și în consecință mii de firme au obținut punctaj mare.

Așa că intervenea criteriul decisiv la punctaje apropiate. Dintre două firme care aveau același punctaj, primea finanțare de la stat cea care susținea că va asigura din surse proprii un procent mai mare pentru investiție. Spre exemplu, dintre două firme cu punctaj apropiat și ambele cereau 200.000 de euro, dacă una scria că va finanța 55% din proiect și are nevoie 45% din partea statului, iar a doua scria că are 55,1% finanțare proprie, cea de-a doua primea grantul guvernamental.

Astfel era important pentru un aplicant să intuiască care este cel mai mic procent pe care trebuie să-l precizeze în aplicație pentru propria finanțare și care să-i permită să primească banii de la stat.

Din sesizarea primită de procurorii DNA reiese că în ultimele 48 de ore sesiunii de înscrieri 1.100 de firme au depus proiecte câștigătoare și care au știut la o limită de maxim 3% ce procent de cofinanțare să treacă pentru a primi grantul de la Ministerul Economiei cu o contribuție personală cât mai mică.

Ca un exemplu pur întâmplător, o firmă din Cluj-Napoca a trecut cu șase ore înainte de închiderea înscrierilor un proiect în care a trecut că asigură o cofinanțare de aproape 62%, când limita din acel moment era de 61% pentru Regiunea Vest.

Din sesizarea penală reiese că reprezentanții Ministerului Ecoomiei bănuiesc că anumite persoane care au avut acces la platforma de aplicații au divulgat înainte cu 48 de ore de închiderea programului care sunt ultimele procente de confinanțare care luau granturi. Din sesizare nu reiese că Ministerul Economiei are indicii asupra persoanelor vinovate.

Claudiu Năsui anunțase în 11 februarie, într-o postare pe Facebook, că există persoane care ar fi divulgat informații-cheie din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile.

Platforma Programului Măsura 3 a fost administrată de Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS).

Practic, conform sesizării, procurorii de la Anticorupție trebuie să găsească dovezi care:

să confirme dacă date din platformă au fost divulgate.
dacă persoane din STS sau Ministerului Econmiei
câte din cele 1.100 de firme norocoase au profitat de pe urma informațiilor scoase din platformă

În ultimele 48 de ore, între 28 și 29 ianuarie, s-au depus peste 68% din proiectele câștigătoare. Adrian Dragomir, co-fondatorul platformei termene.ro ne-a transmis că în perioada respectivă s-au înscris 7.850 de firme. Până pe 28 ianuarie s-au înscris aproape 20.000.

Din proiectele depuse până pe 28 ianuarie (20.000) au ieșit câștigătoare doar 1.000 de aplicații.

Din proiectele depuse după 28 ianuarie (7.850) au ieșit câștigătoare 2.000 de aplicații.

"În ultimele zile s-au depus aproape toate proiectele câştigătoare. Acest lucru ne ridică suspiciunea că securitatea în sistem a fost alterată. Au avut acces în sistem persoane care au avut informaţii şi le-au trimis către aplicanţi", a explicat și preşedintele Asociației Firmelor Bihorene, Octavian Dan.

Europa Liberă a discutat cu acționarii și administratorii a unei firme din fiecare regiune. Pentru a nu le pune într-o lumină negativă față de alte societăți considerate și ele suspecte în plângerea primită de procurori, am decis să le prezentăm punctul de vedere sub anonimat.

73 de firme suspecte din 3.130 de societăți care s-au înscris
530 de firme au câștigat finanțări de la stat
Bugetul alocat pentru Regiunea București - Ilfov a fost în valoare totală de 347.173.994 lei.
ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 56,51%

"Nu știu nimic de acest lucru, eu nu sunt implicat asta cu siguranță. Ce să spun eu, dacă bănuiesc că au fost fraude? Da, cu siguranță, că suntem în România. Și, recunosc, e foarte suspect că peste jumătate din finanțările câștigătoare au fost depuse în ultimele 48 de ore. Eu am depus în aceeași perioadă pentru că așa e firea mea, să las lucrurile în utima zi. Cu procentul? Am nimerit, am fost norocos!", spune un administrator al unui SRL din București.

Regiunea Centru cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu

135 de firme suspecte din 3897 de societăți care s-au înscris
416 de firme câștigătoare de granturi nerambursabile
Bugetul alocat pentru Regiunea Centru a fost în valoare totală de 271.883.528 lei;
ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 52,63%

"Domnule, nu am ce să răspund la acest subiect. Dacă sunt probleme, e clar că nu s-a organizat bine. E tot ce vreau să spun. S-a ocupat altcineva de aplicația mea, în sensul că m-a ajutat, dar vă asigur că nu a trișat cu nimic", ne-a transmis și un co-acționar al unui SRL din această zonă.

Regiunea Nord-Est cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

126 de firme suspecte din 3637 de societăți care s-au înscris
533 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Est a fost în valoare totală de 344.477.610 lei;
ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,12%.

Regiunea Nord-Vest cuprinde județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

243 de firme suspecte din această regiune din 5196 de societăți care s-au înscris
436 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest a fost în valoare totală de 281.916.856 lei.
ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 61%

80% din aplicațiile câștigătoare din această regiune au fost depuse în ultimele 48 de ore, dintre care mai mult de jumătate au completat procentele de confinațare la limită. Unul dintre administratorii de pe lista aflată acum la procurori ne-a transmis că nu este vinovat cu nimic și că "probabil e vina celor care au făcut programul că nu l-au făcut mai clar", ne-a transmis nervos acesta.

Programul a fost inițiat de Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei până în decembrie 2020. Acum acesta este ministru al Energiei din partea PNL.

Regiunea Sud-Est cuprinde județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

163 de firme suspecte din această regiune din 3.150 de firme care s-au înscris
440 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Est este în valoare totală de 292.343.648 lei;
ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,52%

"Nu știu nimic de fraude. Eu am o firmă relativ mică, nu știu pe nimeni la București, că bănuiesc că de acolo s-a spart sistemul, dacă asta s-a întâmplat. Am avut noroc și asta a fost. Mi-am făcut un proiect corect și nu m-am gândit ce procent de finanțare de la stat să trec ca să câștig. Am făcut un proiect pe bune, nu am vrut să păcălesc", susține un acționar al unei firme de HORECA din Galați.

Regiunea Vest cuprinde județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

120 de firme suspecte din 2522 care s-au înscris
376 câștigătoare
Bugetul alocat pentru Regiunea Vest este în valoare totală de 231.553.481 lei.
ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 51,24%

"Românul îngrașă porcul de Ajun, de asta sunt multe aplicații în ultimele 48 de ore, cum spuneați. Desigur, românul s-a născut și hoț sau șmecher, deci e posibil să fi fost fraudat sistemul. Pe mine nu m-ați nimerit, nu sunt implicat în așa ceva. Am depus proiectul în utlima zi că nu eram sigur dacă să mă înscriu sau nu, erau deja 23-25.000 de aplicații. Am zis că nu am șanse", spune și acționarul unei societăți din Arad.

Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea

113 de firme suspecte din 2521 de societăți care au aplicat
364 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Vest a fost în valoare totală de 235.488.120 lei;
ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,85%

Regiunea Sud Muntenia cuprinde județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

124 de firme suspecte din 3.683 de societăți care au aplicat
483 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Muntenia este în valoare totală de 309.656.058 lei;
ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 51,44%

"Nu doresc să comentez, nu știu nimic, nu mă pricep, eu nu sunt implicat în așa ceva", ne-a declarat un administrator al unei societăți cu o aplicație depusă în ultimele 48 de ore.

„100% Transparenţă. Am supărat mulţi oameni din sistem în momentul în care am spus adevărul. Am spus adevărul despre mersul la târguri pe banii statului şi despre faptul că măsura 3 nu îşi atinge scopul. Nu îşi atinge scopul pentru că ajunge să finanţeze în proporţie de peste 50% imobiliare. Şi nu doar atât, dar suspiciunile de fraudă de care am vorbit sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuţia aceasta şi cu premierul şi i-am propus un curs de acţiune. Ştiu că adevărul doare, dar singura noastră şansă dacă vrem să salvăm România este măcar să spunem adevărul şi să fim foarte transparenţi cu ce găsim în ministere. Nu să menţinem butaforii", a spus Claudiu Năsui după ce a reclamat nereguli în acest proiect.

"Vă promit că toţi cei care au divulgat date cheie (în speţă procentul de cofinanţare de la limita eligibilităţii) au comis fapte penale şi vor suporta consecinţele", a mai spus Năsui în urmă cu câteva zile.

Reprezentanții firmelor cer reluarea proiectului. "O vânătoare de vrăjitoare este inutilă. Ce contează este să fie anulată măsura, restabilite reguli obiective, să fie asigurată transparenţa, iar accesul în sistem să fie interzis inclusiv pentru angajaţii Ministerului Economiei, pentru că atunci când la licitaţie depunem ofertă în plic nici măcar comisia nu ştie oferta până la deschiderea plicurilor", a declarat Octavian Dan, de la Asociația Firmelor Bihorene.