• Tweet

Sute de dosare CIA care totalizează mii de pagini de rapoarte strict secrete despre aşa-numitele OZN-uri au fost recent declasificate şi puse la dispoziţia publicului de către un site privat din SUA.

Documentele arată, pe de o parte, dubla îngrijorare a spionilor americani referitoare la aceste apariţii misterioase, despre care nu ştiau dacă aparţineau ruşilor sau, pur şi simplu, marţienilor. Informaţiile sensibile legate de aceste apariţii sunt, însă, în continuare cenzurate. Pe de altă parte, arhiva abundă de dosare secrete ridicole, care au ca unică sursă de ştiri articole conspiraţioniste sau banale comentarii din presa locală ori rapoarte despre simple traduceri şi monitorizări de presă.

Dosarele CIA despre OZN-uri au fost publicate de Black Vault un site american privat care conţine cea mai mare arhivă de documente declasificate a instituţiilor guvernamentale din SUA. Arhiva este momentan pusă la dispoziţia publicului larg în formă brută, nestructurată complet şi cu doar câteva dosare fişate unitar. CIA susţine că aceasta e întreaga sa colecţie de date, informaţii şi rapoarte despre fenomenul farfuriilor zburătoare şi al fenomenelor aeriene neidentificate (UAP - Unidentified Aerial Phenomena, în limba engleză) observate în întreaga lume începând cu anii '50 şi până la finele anilor '90.

Unul dintre cele mai interesante documente din arhivă, conform fondatorului Black Vault, John Greenewald Jr., se referă la un eveniment petrecut în aprilie 1976 când directorului-adjunct al Departamentului de Ştiinţă şi Tehnologie din CIA „i s-ar fi arătat ceva" legat de apariţia unui OZN. După ce a urmărit îndeaproape chestiunea, directorul a sugerat ca „treaba respectivă să continue". Porţiunile din document despre „ceva"-ul văzut de angajatul CIA şi sugestiile sale despre cum ar trebui să continue „treaba" sunt însă cenzurate.

Acel „ceva" şi acea „treabă" ar putea fi orice: O sursă secretă. Un aparat fabricat de americani. Sau de ruşi. Un balon meteorologic. Un fenomen fizic. Absolut nimic esenţial. Sau o farfurie zburătoare încărcată cu refugiaţi marţieni. Misterul persistă şi în 2020. Iar singurul lucru cert este că documentelele CIA au fost declasificate, dar numai după ce fuseseră, în prealabil, cenzurate, iar paragrafele cu informaţii sensibile conştiincios mâzgălite cu markerul negru. Agenţia Centrală de Informaţii a SUA a refuzat să facă vreun comentariu.

„Simplu spus, publicul are dreptul să ştie", a declarat, pentru Vice Motherboard, John Greenwald Jr., care de 25 de ani, de la vârsta de 15 ani, a început să studieze acest fenomen şi să solicite informaţii, în baza legii americane privind accesul neîngrădit la informaţii de interes public. „Acces simplu şi facil la materiale importante, pentru ca oamenii să vadă exact ce se întâmplă şi să poată să tragă singuri concluzii legate de ce se întâmplă", a adăugat fondatorul Black Vault, site care până în prezent a acumulat 2,2 milioane de pagini de documente şi arhive puse la dispoziţie, de-a lungul timpului, de CIA, NSA, Pentagon, Forţele Aeriene ale SUA ori alte instituţii guvernamentale.

Arhiva CIA despre OZN-uri conţine, în acelaşi timp, sute de alte documente care, în marea lor majoritate, sunt simple monitorizări ale presei internaţionale sau ale buletinelor de ştiri din diverse ţări unde au fost semnalate diverse fenomene misterioase. În urma unei astfel de monitorizări, bazată, cel mai probabil pe anumite cuvinte-cheie, s-a ajuns la situaţia absurdă în care un raport CIA despre Radovan Karadzic, fostul lider al sârbilor bosniaci, condamnat la 40 de ani de închisoare pentru genocid şi crime de război, să fie trecut în secţiunea despre extratereştri şi OZN-uri.

Raportul CIA este, de fapt, traducerea unui editorial din „presa sârbo-croată", în care autorul comentează ironic, la un moment dat, faptul că „Pentagonul care e în stare să comunice cu extratereştrii" e incapabil să-l găsească pe Karadzic şi să-l aresteze. Cuvântul „extratereştri" a fost astfel suficient ca întreaga poveste să fie asimilată fenomenelor SF şi poveştilor despre marţieni. De asemenea, multe alte informaţii „secrete" ale CIA despre extratereştri, marţieni ori farfurii zburătoare au ca unică sursă un articol de fapt divers dintr-un ziar local în care se vorbeşte despre apariţii inexplicabile de obiecte zburătoare.

Un exemplu este raportul desecretizat referitor la o aparent misterioasă explozie produsă la miezul nopţii, în aprilie 1991, într-un orăşel din Rusia. În acest caz, documentul e o monitorizare şi traducere a presei din Rusia care a analizat toate posibilele scenarii şi ipoteze referitoare la posibila sursă a exploziei: muniţii neexplodate din al Doilea Război Mondial, azotat de amoniu, o bombă misterioasă, un meteorit sau extratereştrii care, conform unor martori oculari, se aflau prin trecere în zonă în momentul deflagraţiei.

Un alt document clasificat drept secret de stat e un document CIA din 1991 în care e tradus un articol cu tentă conspiraţionistă din revista Komsomolskaia Pravda, cu titlul: A fost, cu adevărat, Gagarin în spaţiu? Privite acum, unele rapoarte CIA din perioada Războiului Rece sunt de-a dreptul ridicole. Este cazul unui document datat 26 martie 1956 în care directorul adjunct al Departamentului Ştiinţific al CIA, Robert Amory, se arată intrigat de un articol din revista franceză Match despre apariţia unei farfurii zburătoare. Amory se întreabă dacă şi Forţele Aeriene ale SUA sunt la fel de preocupate de astfel de fenomene aeriene „străine".

„Am fost, de asemenea, informat că anul viitor planeta Marte se va afla la cea mai apropiată distanţă de Pământ din ultima perioadă. Cred că e nevoie să ne concentrăm mai mult asupra acestui subiect, măcar pentru a putea veni cu argumente la adresa unor astfel de relatări spectaculoase", a spus oficialul CIA. Conform unui document declasificat din august 1952, CIA a solicitat părerea Forţelor Aeriene ale SUA referitoare la farfuriile zburătoare şi la fenomenele aeriene neidentificate.

Într-un răspuns detaliat pe 30 de pagini, reprezentanţii Aviaţiei Militare au negat cu tărie că respectivele apariţii ar fi maşini zburătoare aparţinând SUA ori URSS-ului (în acea perioadă a existat o temere în rândul publicului american referitoare la ipoteza că ruşii ar fi dispus de tehnologii şi aparate de zbor superioare americanilor). De asemenea, aviatorii militari au negat, la fel de hotărât, că OZN-urile ar fi de provenienţă marţiană.

„Există această teorie, a omuleţilor de pe Marte şi a călătorilor interplanetari. Chiar dacă am putea admite că există viaţă în Univers şi că, de asemenea, călătoriile în spaţiu ar fi posibile, nu există nicio dovadă care să susţină, în prezent, această teorie", se arată în răspunsul experţilor Aviaţiei Militare. În final, reprezentanţii USAF au venit ei înşişi cu o a patra ipoteză: OZN-urile sunt ori obiecte zburătoare comune, reale, făcute de mâna omului, dar care nu sunt atent observate, ori fenomene naturale puţin cunoscute de către observatori.