• Tweet

Stephen Moore, de la organizația americană FreedomWorks, co-fondator al Comitetului pentru Eliberarea Prosperității și fost consilier economic principal al lui Donald Trump, scrie împreună cu E.J. Antoni, un cercetător la Centrul de Analize de Date din cadrul Heritage Foundation, o analiză pentru publicația Epoch Times din SUA, în care demonstrează că așa zisul „green deal" devenit deja „green new deal" este și o mare minciună financiară.

Președintele Joe Biden continuă să susțină că folosirea energiei eoliane și solare va însemna economie de bani pentru consumatori. Însă alocarea de mai multe subvenții guvernamentale către „energie regenerabilă" este o caracteristică esențială a strategiei anti-inflație a Casei Albe, anunțată recent de Biden. Probabil că a preluat această idee de la John Kerry, „țarul" în problemele climatice al administrației, care a afirmat recent că „[energia] solară și eoliană sunt mai puțin costisitoare decât [cea bazată pe] cărbune, petrol sau gaz". Pete Buttigieg, secretarul pentru Transport al lui Biden, a făcut aceleași afirmații despre miile de dolari pe care șoferii i-ar putea economisi dacă vor cumpăra mașini electrice.

Nimic nu poate fi mai eronat. Promotorii energiei „verzi" sunt adesea maeștri în a se juca cu cifrele, pentru că doar așa capătă sens ideea generării de energie electrică eoliană și solară. Susținătorilor precum Kerry le place să pună accent pe costurile scăzute de operare ale energiei solare și eoliene, întrucât acestea nu necesită achiziții constante de combustibil.Ignorarea duratei de viață relativ scurte a componentelor sistemelor de energie solară și eoliană și a investițiilor inițiale mari poate crea iluzia că energia solară și eoliană funcționează la costuri mai mici decât cea bazată pe combustibili fosili sau pe energia nucleară.

Dar să vedem care este situația reală. Costul nu este doar ceea ce se plătește în cazul vânzării cu amănuntul pentru gaz sau energie. Costul include și taxele care sunt plătite pentru a subvenționa acest tip de energie. Un studiu din 2017 al Departamentului de Energie din SUA a constatat că pentru fiecare dolar subvenționat de guvern per unitate BTU [British Thermal Unit] de energie produsă din combustibili fosili, către energia eoliană și solară se duc cel puțin 10 USD. Aceasta nu înseamnă nicidecum o economisire de bani.

Motivul pentru care subvențiile sunt atât de mari este faptul că energia solară și eoliană au costuri suplimentare în comparație cu sursa de energie concurentă mai fiabilă. Sursele de energie „verzi" nu sunt valabile permanent, ceea ce înseamnă că producția lor nu poate fi modificată pentru a corespunde cererii. Vântul nu suflă mai tare, iar soarele nu strălucește mai puternic doar pentru că există un vârf al consumului de energie electrică.

În schimb, entitățile care utilizează combustibili fosili, cum este o centrală care funcționează pe bază de cărbune, pot crește producția atunci când este cea mai mare nevoie și o pot reduce atunci când cererea scade. Introducerea pe scară largă a utilizării energiei solare și eoliene ar necesita baterii scumpe instalate pe scară largă pentru a se asigura că oamenii vor avea energie și atunci când vântul încetează să mai bată sau când nu este soare, așa cum se întâmplă în fiecare noapte.

Așadar, spre deosebire de gazul natural fiabil și flexibil, energia solară și eoliană necesită soluții de stocare pe scară largă: sisteme masive de baterii care nu sunt nicidecum prietenoase cu mediul și sunt, de asemenea, extrem de scumpe. Și, din moment ce bateriile nu au o durată nelimitată, ele se adaugă atât la cheltuielile inițiale, cât și la costurile de întreținere pe timpul duratei de viață a unei stații de generare a energiei solare sau eoliene.

Aceeași problemă există și în cazul mașinilor electrice. Prețul afișat pe vehiculele electrice este considerabil mai mare decât pentru mașinile convenționale care funcționează pe benzină, iar ideea referitoare la așa-zisele economii în timp presupune faptul că energia electrică pentru reîncărcare este gratuită. Dar nu este gratuită, iar costurile cu energie electrică cresc aproape la fel de repede ca prețurile la gaze. Astfel de factori sunt în mod constant ignorați de Kerry și de alți activiști care militează pentru energia „verde".

Pentru a evalua în mod corect sursele de energie diferite și a oferi o comparație valabilă, U.S. Energy Information Administration utilizează Costul Echilibrat al Energiei (LCOE) și Costul Echilibrat de Stocare (LCOS). Aceste măsuri iau în considerare costurile inițiale, durata de viață a sistemelor de generare și stocare, costurile de întreținere și alimentare cu combustibil, cheltuielile de dezafectare, subvențiile etc. și le compară cu cantitatea de energie electrică produsă în intervalul duratei de viață a unei centrale electrice.

Cifrele nu mint: energia „verde" înseamnă o risipă totală de resurse. LCOE și LCOS pentru parcuri solare și eoliene pe uscat sunt de patru ori mai scumpe decât gazul natural. Dar parcurile eoliene din larg sunt cele mai scumpe - de șase ori mai scumpe decât gazul natural. Imaginați-vă că plătiți de patru până la șase ori mai mult în fiecare lună pentru aceeași cantitate de energie electrică! Aceasta este lumea „paradisului verde" pe care administrația Biden o dorește pentru America.

Dar asta nu e toată povestea. E chiar mai rău decât atât, deoarece costurile energiei electrice afectează foarte mult costul de producție pentru aproape orice altceva. De exemplu, în cazul producției de aluminiu, o treime din costul total de producție este constituit doar de energia electrică. Imaginați-vă ce ar însemna creșterea de patru ori a prețurilor la energia electrică și cum ar influența acest lucru prețurile tuturor bunurilor și serviciilor pe care le cumpără oamenii. Dacă credeți că inflația este acum la un nivel grav, așteptați până când țara va fi dependentă de energia eoliană și solară, atunci veți vedea creșteri REALE de prețuri.

Și, în ciuda faptului că datele oficiale ale guvernului contrazic propriile lui afirmații, administrația Biden - inclusiv Kerry - continuă să răspândească neadevăruri cu privire la energia eoliană și solară. Ei speră că nimeni nu le va verifica fabulațiile. La extrem, doar faptul de a dori ca povestea lor să fie adevărată o face adevărată.

În tot acest timp, clasa de mijloc este împovărată de [niveluri record de] 4 dolari pe galonul de benzină, iar afacerile de pretutindeni sunt afectate grav de creșterile de prețuri la motorina, care a ajuns la 5 dolari pe galon. Wall Street Journal avertizează că ar putea avea loc întreruperi ale energiei electrice din cauza dependenței excesive de energia eoliană și solară.

La un moment dat, dacă se va continua cu această insistență în direcția introducerii energiei verzi, întreaga țară va începe să arate precum California, unde benzina costă 6 dolari pe galon, luminile se întrerup, iar mașinile electrice rămân blocate din cauza întreruperilor de curent. Dacă acesta este viitorul nostru „verde", atunci americanii ar trebui să nu-și dorească să aibă parte de un asemenea viitor.