• Tweet

În timp ce luptele continuă să facă ravagii în Ucraina, războiul își face deja simțită prezența pe continentul european, sub forma creșterii prețurilor la alimente, a temerilor legate de penuria de gaze și a îngrijorărilor legate de economie.

Iar în condițiile în care președintele rus Vladimir Putin se arată dispus să folosească alimentele, combustibilul și îngrășămintele ca arme de război împotriva democrațiilor occidentale care înarmează Ucraina și sancționează Moscova, lucrurile s-ar putea înrăutăți rapid.

Pe măsură ce războiul se prelungește - sau chiar escaladează în ferocitate - experții prezic că guvernele europene vor fi supuse presiunii din partea unor alegători mai săraciți și mai înfometați.

La aceasta se pot adăuga un posibil aflux brusc de refugiați din cauza unei crize alimentare globale, valuri de căldură care usucă porțiuni de teren agricol din Europa și riscul unor noi infecții Covid-19 și al perturbării lanțurilor de aprovizionare în această iarnă - și nu este de mirare că unii se întreabă cât timp guvernele occidentale vor putea să-și mențină unitatea și hotărârea.

Un sondaj din această primăvară, comandat de Parlamentul European, a arătat că aproape 60% dintre cetățenii UE au declarat că nu sunt pregătiți să se confrunte cu creșteri ale costului alimentelor sau energiei. Întrebarea este: în ce măsură sunt guvernele europene pregătite să reziste unui asalt economic rusesc?

În calitate de exportator uriaș de alimente, îngrășăminte, petrol și gaze, Rusia se bucură de o influență semnificativă asupra economiei europene. Acest lucru va deveni din ce în ce mai pronunțat, pe măsură ce temperaturile scad, scrie Politico.

Deja, 12 țări din UE au suferit întreruperi complete sau parțiale de la gazul rusesc. Iar săptămâna aceasta, Rusia a închis conducta Nord Stream 1, care alimentează cu gaze naturale Germania, precum și Franța, Italia și Austria, ceea ce a zădărnicit eforturile europene de a constitui stocuri pentru iarnă.

Întreținerea programată ar trebui să dureze până la 21 iulie, dar în capitalele naționale există o îngrijorare din ce în ce mai mare că Moscova va găsi o scuză pentru a prelungi oprirea, poate pe termen nelimitat.

În Germania, politicienii au pregătit planuri de urgență pentru situații neprevăzute privind gazele naturale, care ar putea dicta ce companii ar trebui să fie întrerupte primele. Autoritățile locale diminuează intensitatea iluminatului stradal și reduc temperatura în piscinele în aer liber. De asemenea, Berlinul ia în considerare un plan de salvare de 9 miliarde de euro pentru gigantul Uniper, cel mai mare importator de gaze din Germania.

Unii politicieni europeni au adoptat o notă de provocare. „Putin folosește energia ca pe o armă și va încerca să ne divizeze, fără success", a declarat comisarul pentru piața internă al blocului comunitar, Thierry Breton.

UE a adoptat noi reguli, îndemnând țările să se aprovizioneze cu gaze la timp pentru iarnă, rezervele fiind în prezent de 62%. Însă, având în vedere că gazoductele alternative sunt deja pline, iar importurile de gaze naturale lichefiate sunt limitate din cauza numărului limitat de instalații portuare, există o capacitate redusă de a compensa un eventual deficit, ceea ce înseamnă că guvernele vor fi nevoite să ceară consumatorilor să reducă cererea sau să facă reduceri drastice în anumite sectoare.

În cazul unei întreruperi din partea Rusiei, politicienii ar începe probabil prin a tăia din sectoare cum ar fi cel auto, urmat de alte industrii, apoi din serviciile sociale și, în cele din urmă, din încălzirea rezidențială, potrivit lui Simone Tagliapietra, analist senior în domeniul energiei la grupul de reflecție Bruegel.

Cei care se vor afla în cea mai grea situație pentru a-și plăti facturile la energie vor fi, în mod inevitabil, „cei mai vulnerabili", a declarat Kieran Pradeep, coordonator al grupului de advocacy al coaliției Right to Energy. Dar mulți europeni din clasa de mijloc ar putea fi, de asemenea, împinși pentru prima dată în sărăcie energetică.

Riscul ca Putin să închidă complet gazul către UE este „destul de probabil", potrivit lui Alexander Gabuev, cercetător senior la think tank-ul Carnegie.

Pe frontul alimentar, prețurile au crescut brusc în urma blocadei Rusiei asupra Ucrainei - un furnizor important de cereale și ulei de floarea-soarelui. Prețurile globale ale alimentelor au scăzut ușor, dar sunt încă extrem de ridicate în comparație cu această perioadă a anului trecut. Iar ce este mai rău ar putea fi încă de așteptat dacă prețul îngrășămintelor - legat de costul gazelor naturale - rămâne foarte ridicat în sezoanele următoare.

Prețurile agricole globale au crescut cu 30% de la invazia Rusiei, iar inflația prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice a fost de 10% în luna mai, potrivit unui raport de piață al UE. Costurile mai mari ale îngrășămintelor înseamnă că fermierii din întreaga lume le vor folosi cu mai multă moderație și, prin urmare, vor genera randamente mai mici, ceea ce ar putea transforma o criză de accesibilitate într-o urgență de aprovizionare în toată regula.

Prețurile la alimente nu ar trebui să scadă de la nivelurile ridicate actuale până în decembrie 2023, a declarat Beata Javorcik, economist șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În calitate de exportator net de alimente, Europa este mai bine protejată decât țările mai sărace din Africa și Orientul Mijlociu, unde guvernele sunt mai dependente de importurile rusești și ucrainene de alimente de bază, cum ar fi grâul, iar consumatorii cheltuiesc o proporție mult mai mare din salariile lor pentru a se hrăni.

„Cu siguranță nu aș prognoza sau susține că vom asista la înfometare (în Europa), dar cu siguranță prețurile ar putea crește și mai mult", a declarat John Baffes, economist senior la Banca Mondială.

La nivel mondial, sistemul alimentar se află pe muchie de cuțit: Cifre recente ale ONU arată că numărul persoanelor care suferă de foamete a crescut cu 50 de milioane în 2021 față de 2020, iar acest număr va crește doar din cauza izbucnirii unui război între două grânare.

Aproximativ 17% din caloriile comercializate la nivel mondial au fost blocate din cauza controalelor la export impuse de guverne temătoare sau oportuniste, a declarat Javorcik de la BERD. Dacă Rusia urmează exemplul și impune o interdicție strictă a exporturilor de grâu într-un an în care se așteaptă la o recoltă excelentă, acest lucru ar putea înrăutăți considerabil situația. Potrivit unor rapoarte, Rusia a distrus în mod deliberat câmpuri de grâu în Ucraina în această lună, în timp ce începe recolta.

Cel mai rău scenariu din perspectiva europeană este dacă criza alimentară declanșează un nou val de migrație în masă, punând și mai multă presiune asupra sistemelor politice. Analiștii, inclusiv șeful Programului Alimentar Mondial, David Beasley, au făcut o paralelă între momentul actual și revoltele legate de prețul pâinii care au precedat Primăvara Arabă din 2011.