Evil Corp, cei mai vânați hackeri din lume. Recompensă de 5 milioane de dolari pentru un membru al grupării

Postat la: 17.11.2021 |

Mulţi dintre cei mai căutaţi infractori cibernetici de pe lista FBI-ului sut ruşi. În timp ce unii se presupune că lucrează pentru guvern, pe un salariu normal, alţii sunt acuzaţi că fac averi din atacuri de tip ransomware şi din furturi online. Dacă aceştia ar părăsi Rusia, ar fi arestaţi, însă în ţara lor pare că au mână liberă să facă ce vor.

Într-o conferinţă de presă de acum doi ani, FBI a numit nouă membri ai grupului rus de hackeri Evil Corp şi l-a acuzat pe Igor Turaşev şi pe presupusul lider al infractorilor cibernetici, Maksim Iakubeţ, de faptul că au furat şi au obţinut prin şantaj mai mult de o sută de milioane de dolari de la mici afaceri şi multinaţionale, precum şi de la organizaţii caritabile și chiar o şcoală. Departamentul american al Justiţiei spune că indivizii sunt "jefuitori cibernetici de bănci", care pun la cale atacuri ransomware sau sparg conturi ca să fure bani. Imagini cu membri ai grupării, obţinute de Agenţia Naţională pentru Criminalitate a Regatului Unit, îi arată conducând maşini de lux şi pozând cu grămezi de bani.

Punerea sub acuzare de către FBI a doi dintre acești infractori cibernetici a fost rezultatul a ani de muncă, inclusiv interviuri cu foşti membri ai grupării şi folosirea criminalisticii cibernetice. Unele date sunt chiar şi de acum 10 ani, când poliţia rusă încă era pregătită să coopereze cu cea americană. Însă acele vremuri sunt de mult apuse. Guvernul rus respinge regulat acuzaţiile SUA că hackerii sunt cetăţeni ruşi. De fapt, nu numai că hackerilor le este permis să-şi continue activităţile, ci chiar sunt recrutaţi de serviciile de securitate. O investigaţie BBC care l-a vizat pe Maksim Iakubeţ, a început într-un loc surprinzător, un teren de golf aflat la două ore de Moscova. Aici, Iakubeţ a avut o nuntă spectaculoasă în 2017, iar o filmare de la eveniment a fost intens distribuită pe reţelele sociale.

Chipul lui Iakubeţ nu apare niciodată în acest video, filmat de o companie specializată în nunţi, însă acesta poate fi observat dansând pe muzica live a unui faimos cântăreţ rus. Organizatoarea de nunţi Natalia nu a vrut să ofere detalii despre eveniment, dar a arătat echipei BBC câteva dintre locaţiile-cheie, inclusiv o clădire construită în dealurile din apropierea unui lac. Preţul real al nunţii a fost în jur de 500.000-600.000 de dolari, potrivit unui calcul BBC. Iar o asemenea sumă este dovada stilului opulent de viaţă al lui Iakubeţ. Nici Igor Turaşev, în vârstă de 40 de ani, nu are o viaţă mai discretă. Deţine trei companii pe numele său.

Toate au birourile în Turnul Federaţiei din Moscova, un zgârie-nori din districtul financiar al capitalei ruse, care s-ar potrivi perfect în peisajul Manhattanului. Echipa BBC a făcut cu greu rost de un număr de telefon asociat uneia dintre compani şi, după cinci minute de aşteptare, a răspuns cineva care a închis imediat după ce a aflat că a fost contactat de jurnalişti. BBC a încercat să găsească un loc de muncă pentru Maksim Iakubeţ. Acesta a fost director la ferma de vite a mamei sale, însă în prezent nu are înregistrată nicio afacere şi nici nu este angajat la vreo companie. Ceea ce au descoperit jurnaliştii sunt câteva adrese.

La una dintre ele, un bărbat a explicat echipei BBC că bărbatul nu mai locuieşte acolo. „Maksim Iakubeţ nu e aici. Nu mai e aici de vreo 15 ani. Sunt tatăl lui", a spus bărbatul, râzând. Ulterior, tatăl lui Iakubeţ a dat un interviu de 20 de minute, în care a condamnat autorităţile SUA pentru că l-au pus sub acuzare pe fiul său. SUA oferă cinci milioane de dolari pentru informaţii care ar putea duce la arestarea lui Iakubeţ, cea mai mare recompensă pentru un infractor cibernetic. Tatăl lui Iakubeţ spune că din cauza acesteia, membrii familiei sale se tem pentru viaţa lor. Acesta a precizat că nu a mai avut contact cu fiul său de când acesta a fost pus sub acuzare în SUA.

Iakubeţ şi Turaşev fac parte dintr-o listă din ce în ce mai lungă de cetăţeni ruşi care sunt vizaţi de sancţiuni cibernetice, în contextul în care Occidentul încearcă să răspundă atacurilor cibernetice. Punerea sub acuzare îi împiedică pe hackeri să călătorească în străinătate, în timp ce sancţiunile le îngheaţă bunurile pe care le au în Occident şi le interzice să facă afaceri cu firme din Vest. Anul trecut, Uniunea Europeană a început să impună sancţiuni cibernetice, luând exemplul SUA şi în mare parte, pe această listă sunt ruşi.

Marea majoritate a indivizilor de pe aceste liste ar avea chiar legături directe cu statul rus, care apelează la hackeri ca să spioneze, să-şi proiecteze puterea sau să exercite presiune. În timp ce toate naţiunile desfăşoară acţiuni de hacking unele împotriva celorlalte, SUA, UE şi aliaţii lor susţin că atacurile Rusiei trec de o limită acceptabilă. În ultimele şase luni, SUA şi aliaţii săi nu au apelat doar la sancţiuni cibernetice, ci au abordat o tactică mult mai agresivă. Au început să desfăşoare operaţiuni de hacking împotriva grupărilor de infractori cibernetici şi au reuşit să le scoată din mediul online, cel puţin temporar.