Finanţele au găsit 81.000 români cu venituri lunare de peste 25.000 lei. Zeci de mii în Armată, Poliţie, Justiţie!

Postat la: 27.04.2023 | Scris de: ZIUA NEWS

Ministerul Finanţelor a identificat aproximativ 81.000 de români - stat şi privat - care obţin lunar peste 25.000 de lei din salarii şi venituri asimilate, inclusiv din sporuri şi indemnizaţii pentru consilii de administraţie. Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat.

O corelare cu date transmise de către Inspecţia Muncii, care arată că la nivelul economiei sunt în total, stat şi privat, 42.315 contracte de muncă cu salariu de peste 25.000 de lei pe lună, din care numai 2.300 la stat, sugerează că foarte multe astfel de venituri mari apar în bazele de date ale ANAF şi Ministerului Finanţelor, dar nu şi în Revisal, la Inspecţia Muncii.

Printre cei care nu apar în Revisal, potrivit legii, sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii şi magistraţii. Totodată, aceste domenii cu angajaţi care nu apar în Revisal sunt tot cele în care sunt foarte mulţi beneficiari de pensii speciale. Bugetari cu venituri (nu doar salarii) de peste 25.000 de lei pe lună sunt şi în domenii precum gestionarea de fonduri europene, sănătate, dar şi educaţie, potrivit surselor Profit.ro.

Ministerul Finanţelor analizează aplicarea unei cote de impozit de 16% în cazul veniturilor obţinute din surse publice şi care depăşesc 25.000 de lei pe lună. Ar intra astfel veniturile din salarii, sporuri, indemnizaţii în CA-uri, pensii speciale etc. Cota de 16% se va aplica părţii de venit care depăşeşte 25.000 de lei pe lună, în timp ce pentru suma de până la 25.000 de lei ar rămâne impozitul de 10%.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că la acest moment o primă propunere în Coaliție este de supraimpozitare de 16% pentru toate veniturile bugetarilor mai mari decât salariul președintelui României, dar că nu este luată o decizie, fiind așteptată analiza Ministerului de Finanțe. Despre discuţiile privind introducerea unui impozit între 15% şi 20%, premierul a spus:

"Este vorba de un impozit care în acest moment a fost cât se poate de bine clarificat în ceea ce priveşte depăşirea salariilor la stat peste cel al preşedintelui. În acest moment, aşa cum am discutat, doar la stat. (..) Procentul de 16% fost discutat pentru că pe acesta funcţionează şi impozitul pe legea finanţelor", a declarat premierul Ciucă. Întrebat despre riscul ca o astfel de măsură să fie neconstituţională, şeful Executivului a precizat că "orice măsură pe care o vor lua trebuie să aibă şi susţinere juridică".

"Motiv pentru care, cei care vin şi propun un astfel de demers trebuie să vină cu toate elementele", a spus el. "Nu este absolut nimic bătut în cuie", a mai spus premierul, adăugând că urmează să vadă care sunt datele şi în funcţie de acestea să se ia decizia. Surse guvernamentale au declarat miercuri, înainte de ședința de Guvern, că propunerea de la acest moment este de supraimpozitare de 16% pentru toate veniturile bugetarilor mai mari decât salariul președintelui României.

„Supraimpozitarea cu 16% s-ar aplica nu doar în cazul celor ale căror venituri cumulate din pensie + salariu sunt mai mari decât salariul președintelui, ci și pentru cei ale căror salarii sunt mai mari decât salariul președintelui României", au declarat sursele guvernamentale. Supraimpozitarea ar urma să se aplice și pentru cei din ANCOM, ANRE, din CA-uri (Consilii de Administrație din companii de stat), care au salarii mai mari decât președintele. O altă măsură agreată ar fi ca nimeni nu mai are voie să facă parte din mai mult de un Consiliu de Administrație.

Pragul de 16% este doar o primă propunere discutată la acest moment. De ce 16%? „Pentru că e deja ca cifră de impozitare în momentul de față. Ministerul de Finanțe trebuie însă să vină cu propuneri bazate pe cifre. Dacă analiza Finanțelor va fi gata într-o săptămână, va fi agreată în Coaliție și apoi va fi adoptată Ordonanța.", au precizat sursele guvernamentale. O altă măsură care se va regăsi în ordonanță este că angajările la stat vor fi înghețate cu anumite excepții, care vor trebui însă fundamentate și adoptate de Guvern, așa cum s-a făcut și anul trecut.