Fratii Micula ar putea pierde despagubirile de 80 de milioane de euro. Avocatul Curtii de Justitie a UE cere rejudecarea cauzei la Tribunalul European

Postat la: 04.07.2021 |

Avocatul general al Curtii de Justitiei a Uniunii Europene sustine, in concluziile prezentate in fata judecatorilor saptamana aceasta, ca Tribunalul Uniunii Europene a savarsit o eroare de drept concluzionand ca Executivul comunitar nu era competent sa examineze, in lumina dreptului ajutoarelor de stat, despagubirea platita de Romania fratilor Micula.

Potrivit acestuia, o procedura arbitrala initiata in temeiul unui tratat bilateral de investitii incheiat intre un stat membru si un stat tert inainte de aderarea la Uniune a acestuia din urma, parte la arbitraj, nu poate aduce atingere autonomiei dreptului Uniunii. In concluziile prezentate joi, avocatul general Maciej Szpunar respinge mai intai argumentele potrivit carora procedura arbitrala in cauza si hotararea arbitrala subsecventa aduc atingere principiului increderii reciproce si autonomiei dreptului Uniunii, avand in vedere principiile stabilite de Curte in Hotararea Achmea.

Conform acestei hotarari, dreptul Uniunii se opune unui mecanism de solutionare a litigiilor prevazut de un TBI incheiat intre doua state membre si care implica faptul ca un tribunal arbitral, in afara sistemului jurisdictional al Uniunii si nesupus controlului unei instante a unui stat membru, poate sa interpreteze sau sa aplice dreptul Uniuni. Avocatul general nu este de acord cu analiza Tribunalului (o instanta specializata in cadrul Curtii de Justitie a Uniunii Europene) potrivit careia dreptul European Food si altii de a primi presupusa masura de ajutor care consta in despagubirea acordata prin hotararea arbitrala s-a nascut la momentul incalcarii de catre Romania a dispozitiilor TBI. Astfel, Romania a fost tinuta sa acorde despagubirea in cauza, iar dreptul de a o primi a fost conferit numai dupa ce litigiul a fost solutionat.

Asadar, in opinia sa, Tribunalul a savarsit o eroare de drept si o eroare in calificarea juridica a faptelor statuand ca ajutorul in discutie fusese acordat la momentul incalcarii de catre Romania a TBI, intrucat presupusa masura de ajutor a fost acordata la momentul in care a fost recunoscut dreptul de a primi despagubirea si in care, in mod corelativ, Romania a fost obligata sa plateasca aceasta despagubire, respectiv dupa adoptarea hotararii arbitrale, cu ocazia punerii sale in aplicare de catre Romania. Or, acest moment era ulterior aderarii Romaniei la Uniune. Rezulta ca dreptul Uniunii era aplicabil acestei masuri si ca Executivul comunitar era competent, in temeiul articolului 108 TFUE, sa examineze despagubirea in discutie in lumina dreptului ajutoarelor de stat.

Avocatul general propune asadar Curtii sa anuleze hotararea atacata si sa trimita cauza spre rejudecare la Tribunal. Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru CJUE, chiar daca, in marea majoritatea cazurilor, peste 80%, judecatorii CJUE tind sa urmeze opiniile avocatului general. In anul 1998, autoritatile romane au adoptat o ordonanta de urgenta a guvernului prin care se acordau investitorilor din regiuni defavorizate anumite stimulente fiscale pe o perioada de zece ani. In cadrul procesului de pregatire a aderarii la Uniune, Romania a pus capat acestui regim de stimulare in anul 2005, cu alte cuvinte cu trei ani mai devreme decat ceea ce prevedea legislatia.

Ioan si Viorel Micula, investitori suedezi cu resedinta in Romania, sunt actionarii majoritari ai societatii European Food and Drinks Group, beneficiara a acestor stimulente. Conform dispozitiilor unui tratat bilateral de investitii incheiat in anul 2002 intre Suedia si Romania privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, domnii Micula, precum si alti reclamanti au solicitat instituirea unui tribunal arbitral pentru a obtine despagubiri pentru prejudiciile cauzate de abrogarea stimulentelor prevazute de OUG.

In anul 2013, tribunalul arbitral a estimat ca Romania nu a reusit sa asigure un tratament just si echitabil investitiilor si a acordat reclamantilor despagubiri in cuantum de aproximativ 180 de milioane de euro. In anul 2015, Comisia Europeana a adoptat o decizie prin care se declara ca plata despagubirii constituie un ajutor de stat si a solicitat Romaniei sa recupereze sumele deja platite si sa se abtina de la orice alta plata.

"In urma unei investigatii amanuntite, Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca suma platita de Romania celor doi investitori suedezi drept despagubire ca urmare a anularii unei scheme de ajutor pentru investitii incalca normele UE privind ajutoarele de stat. Beneficiarii trebuie sa ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate in cadrul schemei de ajutoare care a fost anulata", se arata intr-un comunicat la CE de la acea data.

Sesizat cu aceasta cauza, Tribunalul Uniunii Europene a anulat, in 2019, decizia Comisiei Europene, estimand ca aceasta nu era competenta sa examineze in lumina dreptului ajutoarelor de stat despagubirea care viza compensarea prejudiciului suferit prin retragerea prematura a unui regim de stimulare, inaintea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, si ca aceasta despagubire nu constituia un ajutor de stat. Comisia Europeana a formulat recurs si solicita Curtii de Justitie sa anuleze hotararea Tribunalului.