• Tweet

Marea Neagră este o zonă cu probleme de securitate, dar rămâne „o zonă vitală pentru Europa și NATO", consideră generalul (r) american Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa.

Rusia controlează zona printr-o bulă de interdicție generată de navele și echipamentele sale militare, în special din Crimeea, iar NATO trebuie să-și schimbe abordarea pentru a oferi un răspuns adecvat. O schimbare în acest sens ar fi trecerea de la misiunile de poliție aeriană la cele de apărare antiaeriană pentru că, în prezent, un avion de luptă „într-o misiune de poliție aeriană nu are reguli de angajare și pentru apărarea aeriană", spune Breedlove.

Regiunea Mării Negre e în continuare o zonă dificilă, mai ales prin „continua ocupație [rusească] din Crimeea, militarizarea peninsulei și instalarea capabilităților de interdicție anti-acces aerial-denial - A2/AD", a declarat generalul (r) american Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR), într-o discuție cu presa din România. „După părerea mea, NATO și-a intensificat eforturile [de a sprijini flancul estic], și separat și unele state precum SUA. Sunt provocări continue. Cum răspundem acestei bule A2/AD?", a declarat Breedlove care a apreciat că alianța nord-atlantică trebuie să adopte ce abordare vrea să ia în acest sens.

„Misiunile de poliție aeriană sunt o nevoie continuă, iar în România vedem ajutorul de la alte trei state membre pentru a sprijini aceste tipuri de misiuni. Am întrebat des dacă vom trece de la o postură de poliție aeriană la una de apărare aeriană. E o măsură pentru care am pledat cât timp am fost SACEUR și care e susținută și de urmașii mei în acea poziție", a spus Breedlove.

Fostul comandant al forțelor NATO în Europa a explicat că poliția aeriană reprezintă un tip de misiune pentru timp de pace, „pentru a identifica aeronave neidentificate sau scăpate de sub control, pentru a le identifica și caracteriza atunci când intră într-un anume spațiu aerian". „Dar o aeronavă și un pilot care sunt într-o misiune de poliție aeriană nu au reguli de angajare și pentru apărarea aeriană", atrage atenția generalul american.

„Au reguli de angajare pentru poliție aeriană, iar acestea nu permit acțiuni care pot fi luate într-o postură de apărare aeriană. De exemplu, când eu eram SACEUR, misiunile de poliție aeriană nu permiteau acțiuni defensive decât dacă pilotul era amenințat, adică se putea apăra doar pe el. Ceea ce cred eu că avem nevoie, și am văzut că și alții sunt de aceeași părere, este o postură de apărare aeriană, care să permită avioanelor și piloților să răspundă și să ia măsuri de apărare dacă observă acțiuni ofensive împotriva altor aeronave, împotriva unor ținte la sol sau pe mare", a detaliat Breedlove.

În zona Mării Negre alianța nord-atlantică trebuie să se concentreze pe capabilitățile sale de a observa, de a monitoriza, de a detecta și, la nevoie, de a ținti amenințările, iar dezvoltarea acestor capabilități este foarte importantă, a apreciat fostul comandant NATO. „O veste bună e că Statele Unite tocmai au decis să contribuie la eforturile pentru o astfel de monitorizare prin detașamentul de drone Reaper dislocat în România", a explicat fostul SACEUR.

„Acum discuția e cum să preluăm cantitatea mare de informații colectate de dronele Reaper și să le folosim în structurile NATO de comandă și control pentru a înțelege și defini amenințările pe care le avem de înfruntat", a detaliat Breedlove. Platforma de drone Reaper pe care SUA o va folosi în România este o capabilitate incredibilă pentru adunarea de informații (intelligence), consideră generalul american. „Cred că vor mai fi dislocări continue și pentru alte tipuri de capabilități din partea forțelor SUA", a spus Breedlove, fără a detalia despre ce tipuri de echipamente sau capabilități ar putea fi vorba.

Un alt aspect cheie pe care NATO trebuie să insiste este cel al mobilității. Breedlove a amintit ce spunea și generalul american Ben Hodges, comandantul Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR): „Bătea mereu moneda mobilității în această zonă. Vorbea pe atunci de o zonă Schengen-militară", spune Breedlove, totul pentru a putea mișca trupe rapid și în funcție de nevoi. În plus, focusul NATO în continuare trebuie să rămână pe dezvoltarea pregătirii și disponibilității forțelor sale de a reacționa în caz de nevoie, este de părere generalul american.

„Subiectul 'readiness' (n.r. pregătire/disponibilitate) este unul dificil. Nu există un singur răspuns corect, trebuie să ne gândim la pregătirea pe termen lung, dar și la cea pe termen scurt. Investiția în fiecare e diferită. Spre exemplu, modernizăm echipamentele pe care le avem acum - orice ar fi - artilerie, elicoptere, aeronave - sau investim în ceva nou pentru viitor? Și care ar fi, de fapt, cel mai potrivit echilibru între aceste investiții", a detaliat Breedlove. Potrivit acestuia, în ultima perioadă în rândul conducerii militare a NATO a început să se pună din ce în ce mai mult problema nu doar pe „interoperabilitate", ci și pe „interschimbare".

„Când am fost staționat în Europa, am zburat cu un F-16 timp de zeci de ani, începând încă din anii 80. Și aveam și pe atunci această capabilitate de 'interschimbare', dar nu eram conștienți de ea. O să supăr pe cineva, cu siguranță, dar - știți că există un avion de vânătoare care se numește EuroFighter - mereu am spus că adevăratul 'eurofighter' (n.r. luptător european) era F-16. La un moment dat erau câteva mii în Europa. Aveam acea 'interschimbare' și pe atunci pentru că dacă un avion belgian sau olandez avea o problemă și ateriza la o bază din Germania, piesele și componentele de acolo erau pe deplin compatibile", a detaliat Breedlove.

„Acest mod de abordare - nu doar de a fi interoperabili, ci, atunci când se poate, de a avea echipamente interschimbabile - cred că e un subiect matur și potrivit pentru a fi discutat", a spus Breedlove. „Interoperabilitatea în rândul aliaților a ajuns departe, dar încă nu suntem perfecți. Încă mai avem, de exemplu, aeronave care zboară cu stații radio care nu se împacă bine cu alte echipamente NATO", a mai detaliat fostul comandant al forțelor NATO din Europa. Cât privește achiziția de noi echipamente militare, Breedlove crede că e factorul de „interschimbare" este foarte important de luat în considerare, fie că e vorba de avioane, elicoptere, nave sau mașini de luptă.

„Nu am fost surprinși în primăvara lui 2014 în Crimeea și apoi mai târziu în 2014 când Rusia a intrat în Donbas?", a răspuns Breedlove, care a notat că pentru Zona Mării Negre e nevoie de o nouă strategie asumată atât de către alianța nord-atlantică, cât și de către SUA prin noua administrație de la Washington. Cu toate acestea, dincolo de problema cu Rusia la Marea Neagră, alianța nord-atlantică va trebui să rezolve și celălalt cartof fierbinte din zonă - relația cu aliatul său Turcia, care în ultimii ani s-a deteriorat constant.

„Suntem într-un moment foarte dificil când vine vorba de Turcia. Domnul Erdogan își duce Guvernul într-o direcție care stârnește îngrijorare în multe capitale, inclusiv la Washington. Nu vom putea avea o abordare unitară a NATO în Marea Neagră dacă nu vom avea pe Turcia ca parte componentă din acea abordare. Eu văd Turcia ca aliat vital și de o importanță geostrategică incredibilă în NATO, trebuie să luptăm să păstrăm Turcia în Alianță, nu să o excludem. Clar există unele discuții și probleme, dar ele pot fi rezolvate", a apreciat generalul Phillip Breedlove.

În opinia lui Breedlove, chiar dacă nu s-a petrecut direct la Marea Neagră, recentul conflict armat din Nagorno-Karabah este un alt motiv de îngrijorare. „Pentru mine e un mare motiv de îngrijorare pentru că trei puteri regionale au intrat într-un conflict ce se putea răspândi rapid. Rusia, Iran și Turcia - toate implicate în acest conflict. Acum avem „o forță de păstrare a păcii" din partea Rusiei. Vom avea o altă zonă precum Transnistria?", a spus Breedlove.