• Tweet

Tribunalul București a motivat sentința prin care milionarul Nelu Iordache, supranumit și „regele asfaltului" a fost condamnat la 12 ani și șase luni de închisoare pentru evaziune fiscală și delapidare. În sentință, judecătorul arată că Iordache a dat dovadă de „un cinism exacerbat".

Milionarul Nelu Iordache, patronul Romstrade și Blue Air, care a avut o ascensiune "fulminanta" din punct de vedere financiar car a fost Ludovic Orban ministru al Transporturilor, sau viceprimar al Capitalei - dar si ulterior, prin "oameni de partid" pusi in postruri cheie -, a fost condamnat în luna martie 2021 la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscală și delapidare. Sentința, care nu este definitivă, a fost între timp motivată și arată faptele pentru care a fost judecat și condamnat în primă instanță Iordache. Astfel, potrivit procurorilor DNA, în perioada februarie - aprilie 2011, Nelu Iordache Nelu a înregistrat în contabilitatea SC Bata Sky Imobiliare SA (fosta Blue Air), achiziţii fictive de materiale publicitare promoţionale în valoare totală de 46.356.636 lei, din care TVA în cuantum de 8.972.252 lei.

"Prin aceste demersuri, Iordache ar fi prejudiciat bugetul de stat cu suma de 8.972.252 lei (echivalentul a 2.133.254 euro), reprezentând TVA dedusă în mod nelegal. Produsele respective ar fi fost achiziţionate de la două societăţi administrate de Ali Imad", a arătat DNA. Pe lângă asta, procurorii DNA susțin că până în luna ianuarie 2014, Nelu Iordache şi-ar fi însuşit în mod necuvenit suma de 47.311.243 lei, pe care ar fi "justificat-o" prin simularea unui împrumut pe care l-ar fi acordat firmei SC Bata Sky Imobiliare SA, iar în acest sens, ar fi încheiat un contract prin care a atestat în mod neadevărat că a împrumutat societatea cu suma de 11.000.0000 euro.

"Acest contract ar fi generat, în sarcina societăţii, o obligaţie de restituire a sumei respective în favoarea lui Iordache, deşi în realitate firma nu a încasat niciodată vreun ban, în modalitatea de mai sus", au mai arătat procurorii. Potrivit sentinței de condamnare a lui Iordache, în acest caz, DNA-ul a fost sesizat de Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor. Sesizarea arăta că Nelu Iordache împreună cu un grup de persoane angajate ale societăților Blue Air Transport Aerian SA și Romstrade SRL (la care acesta este acționar și asociat) au retras din conturile celor două societăți sume mari în numerar, cifrate la echivalentul total în lei a peste 40.000.000 de euro, pe care le-a schimbat în valută și le-a transferat ulterior atât în contul unor persoane fizice, cu justificarea achiziții terenuri, cât și în contul unor firme la care asociați unici și administratori erau cetățeni arabi, iar firmele nu figurau cu activitate economică.

În urma procesului judecat la Tribunalul București Nelu Iordache a fost găsit vinovat de evaziune fiscală și delapidare, primind 12 ani și șase luni de închisoare. Astfel, judecătorul a reținut că „inculpatul a inițiat și pus în aplicare un mecanism evazionist prin care a produs un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 8.972.252 lei (echivalentul a 2.133.254 euro), iar modul de elaborare a infracțiunii, precum și prejudiciul cauzat impun condamnarea inculpatului la pedepse privative de libertate orientate spre mediu".

„Referitor la atitudinea inculpatului constată instanța că acesta a dorit să își asigure beneficiul infracțional și ulterior contestării realității relațiilor comerciale de către membrii Gărzii Financiare, opunându-se și deciziei compartimentului contabilitate prin care s-a hotărât stornarea facturilor respective (n.r. facturilor fictive)", se arată în sentință.

Judecătorul a mai reținut că „după ce a aflat de existența unui dosar penal care viza relațiile comerciale fictive, Iordache Nelu a emis o decizie prin care facturile respective să fie stornate împrejurare care demonstrează că opoziția inculpatului față de decizia de stornare a avut drept scop asigurarea produsului infracțional".

„A căutat astfel inculpatul, prin emiterea deciziei, preconstituirea unor probe în procesul penal ivocând chiar și în timpul cercetării judecătorești buna credință prin raportare la dispoziția de stornare, susținând totodată, în mod nereal, că tot din dispoziția sa a fost achitat prejudiciul comis prin infracțiunea de evaziune fiscală.

Ulterior, chiar dacă cunoștea caracterul nereal al contractului de împrumut și simularea creditării, inculpatul dând dovadă de un cinism exacerbat și o indiferență față de necesitatea respectării valorilor sociale esențiale, a stăruit să pună în aplicare rezoluția infracțională", a mai arătat judecătorul care l-a condamnat pe Iordace. Potrivit magistratului de la Tribunalul București, în dosarul de faliment, s-a înscris la masa credală cu sumele împrumutate fictiv societății.

„Chiar dacă Tribunalul București a înlătura din acuzația adusă inculpatului acestă acțiune, apreciază instanța că activitatea inculpatului este relevantă pentru caracterizarea persoanei inculpatului Nelu Iordache, care a continuat să privească persoana juridică pe care a administrat-o ca o unealtă în vederea asigurării unei îmbogățiri nejustificate și să manifeste o desconsiderare a partenerilor comerciali reali ai SC Bata Sky Imobiliare SA", se arată în sentința de condamnare.

Judecătorul care l-a mai condamnat pe Iordache a mai arătat că în fața instanței, milionarul „a susținut în mod vădit nereal că rectificarea din evidențele contabile a fost făcută din inițiativa sa, precum și împrejurarea că prejudiciul cauzat bugetului de stat a fost achitat ca urmare tot a unei decizii emise de el, aspect neadevărat". „În momentul audierii a afirmat că nu cunoaște motivele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată fiind indignat de acțiunea penală exercitată împotriva sa".

„Toate aceste aspecte conving instanța că funcția de reeducare a instrucției penale nu a avut nici un efect asupra numitului Iordache Nelu, acesta considerând în continuare că nu a procedat într-un mod greșit întrucât nu a manifesta nicio urmă de regret pe tot parcursul procesului penal și nici în acțiunile întreprinse ulterior comiterii infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea prin prezenta", se mai arată în sentința Tribunalului București, care nu este definitivă.

Înainte de a fi condamnat la ani grei de închisoare pentru evaziune fiscală, Iordache a fost condamnat, definitiv, în iunie 2020 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru dare de mită. În acel dosar, milionarul a fost acuzat că „le-a dat piese de mobilier ofițerilor de poliție din Giurgiu care-l supravegheau în perioada în care era în arest la domiciliu în vila sa din "Adunații-Copăceni."

Într-un alt dosar în care a fost trimis în judecată de DNA, Nelu Iordache a fost condamnat la șase ani și trei luni de închisoare fiind acuzat că a deturnat peste 30 milioane de lei din fondurile europene necesare pentru construirea primului tronson din autostrada Nădlac - Arad. În acest dosar, Curtea de Apel București este așteptată să pronunțe verdictul final în 31 august 2021. Dosarul s-a judecat opt ani, numai motivarea sentinței din primă instanță durând doi ani.

Într-un alt dosar în care a fost trimis în judecată, dosarul cunoscut și sub numele de „Transalpina", Nelu Iordache și opt șefi din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova și compania Romstrade au fost achitați definitiv.

Potriivt DNA, în perioada august 2009 - iunie 2010, în condițiile executării lucrărilor de modernizare a drumului național DN 67 C Bengesti - Novaci - Râncă - Obârșia Lotrului - Sebeș (Transalpina), pe o lungime de 184 de kilometri, în cadrul unui contract finanțat de DRDP Craiova, mai mulți angajați ai direcției, respectiv diriginții de șantier Ion Dina și Marin Tudor, responsabilul cu derularea contractului, Luchian Toma Panduru, Mihai Adrian Ștefan Radu, Constantin Șerban și Ștefan Branaru, au certificat și vizat, pentru a fi decontate, situații de lucrări fictive sau neexecutate și materiale de construcții care figurau că ar fi fost achiziționate, încălcându-și astfel atribuțiile și sarcinile de serviciu.

În acest dosar, Iordache și cei opt șefi din CNADNR și Romstrade au fost achitați în baza hotărârii CCR prin care s-a stabilit că în definiția abuzului în serviciu, sintagma "îndeplinește în mod defectuos" trebuie interpretată prin "îndeplinește cu încălcarea legii". Prin "lege" înțelegându-se doar legi, ordonanțe simple și ordonanțe de urgență.