• Tweet

Noile informații analizate de oficialii americani sugerează că un grup pro-ucrainean a comis atacul asupra conductelor Nord Stream de anul trecut, un pas spre stabilirea responsabilității pentru un act de sabotaj care a derutat luni de zile anchetatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului, notează The New York Times.

Oficialii americani au declarat că nu au nicio dovadă că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sau locotenenții săi de top au fost implicați în operațiune, sau că autorii au acționat la comanda vreunui oficial guvernamental ucrainean.

Atacul asupra gazoductelor care leagă Rusia de Europa de Vest a alimentat speculațiile publice cu privire la vinovați, de la Moscova la Kiev și de la Londra la Washington, și a rămas unul dintre cele mai importante mistere nerezolvate ale războiului de un an al Rusiei în Ucraina.

Ucraina și aliații săi au fost văzuți de unii oficiali ca având cel mai logic motiv potențial pentru a ataca conductele. Aceștia se opun de ani de zile proiectului, numindu-l o amenințare la adresa securității naționale, deoarece ar permite Rusiei să vândă mai ușor gaz în Europa. Oficialii guvernului ucrainean și ai serviciilor de informații militare spun că nu au avut niciun rol în atac și nu știu cine l-a comis.

Oficialii americani au declarat că sunt multe lucruri pe care nu le știu despre autorii atacului și afilierile lor. Revizuirea informațiilor recent colectate sugerează că aceștia erau opozanți ai președintelui Vladimir V. Putin din Rusia, dar nu specifică membrii grupului, nici cine a dirijat sau plătit pentru operațiune.

Oficialii americani au refuzat să dezvăluie natura informațiilor, modul în care au fost obținute sau orice detalii despre puterea dovezilor pe care le conține. Aceștia au declarat că nu există concluzii ferme cu privire la acestea, lăsând deschisă posibilitatea ca operațiunea să fi fost condusă în mod neoficial de o forță proxy cu legături cu guvernul ucrainean sau cu serviciile sale de securitate.

Unele speculații inițiale ale SUA și ale Europei s-au axat pe o posibilă vinovăție a Rusiei, în special având în vedere priceperea acesteia în operațiuni submarine, deși nu este clar ce motivație ar avea Kremlinul pentru a sabota conductele, având în vedere că acestea au reprezentat o sursă importantă de venituri și un mijloc prin care Moscova își exercită influența asupra Europei. Conform unei estimări, costul reparației conductelor începând cu aproximativ 500 de milioane de dolari. Oficialii americani spun că nu au găsit nicio dovadă de implicare a guvernului rus în acest atac.

Oficialii care au analizat informațiile au declarat că, în opinia lor, sabotorii au fost cel mai probabil cetățeni ucraineni sau ruși, sau o combinație a celor două. Oficialii americani au declarat că niciun cetățean american sau britanic nu a fost implicat.

Conductele au fost sfâșiate de explozii la mare adâncime în septembrie, în ceea ce oficialii americani au descris la vremea respectivă drept un act de sabotaj. Oficialii europeni au declarat în mod public că sunt de părere că operațiunea care a vizat Nord Stream a fost probabil sponsorizată de stat, probabil din cauza sofisticării cu care autorii au plantat și detonat explozibilii pe fundul Mării Baltice fără a fi detectați. Oficialii americani nu au declarat public că ei cred că operațiunea a fost sponsorizată de un stat.

Cel mai probabil, explozibilii au fost plasați cu ajutorul unor scafandri experimentați care nu păreau să lucreze pentru serviciile militare sau de informații, au declarat oficialii americani care au analizat noile informații. Dar este posibil ca autorii să fi beneficiat în trecut de pregătire guvernamentală specializată.

Oficialii au declarat că există încă lacune enorme în ceea ce știau agențiile de spionaj americane și partenerii lor europeni despre ceea ce s-a întâmplat. Dar oficialii au spus că aceasta ar putea constitui prima pistă semnificativă care să apară din mai multe investigații atent păzite, ale căror concluzii ar putea avea implicații profunde pentru coaliția care sprijină Ucraina.

Orice sugestie de implicare ucraineană, fie ea directă sau indirectă, ar putea supăra relația delicată dintre Ucraina și Germania, înrăutățind sprijinul publicului german care a înghițit prețuri ridicate la energie în numele solidarității.

Oficialii americani care au fost informați sunt împărțiți în privința importanței pe care trebuie să o acorde noilor informații. Toți aceștia au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre informații clasificate și chestiuni diplomatice sensibile.

Oficialii americani au declarat că noul raport de informații le-a sporit optimismul că agențiile de spionaj americane și partenerii lor din Europa pot găsi mai multe informații, ceea ce le-ar putea permite să ajungă la o concluzie fermă cu privire la autorii atacului. Nu este clar cât timp va dura acest proces. Oficialii americani au discutat recent despre aceste informații cu omologii lor europeni, care au preluat conducerea în investigarea atacului.

O purtătoare de cuvânt a C.I.A. a refuzat să comenteze. Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă a trimis întrebările despre conducte autorităților europene, care au desfășurat propriile investigații.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, așa cum sunt cunoscute cele două conducte, se întind pe o distanță de peste 1200 de km (760 de mile) de la coasta de nord-vest a Rusiei până la Lubmin, în nord-estul Germaniei. Construcția primului gazoduct a costat peste 12 miliarde de dolari și a fost finalizată în 2011.

Nord Stream 2 a costat ceva mai puțin decât prima conductă și a fost finalizată în 2021, în ciuda obiecțiilor oficialilor din Statele Unite, Marea Britanie, Polonia și Ucraina, printre altele, care au avertizat că va crește dependența Germaniei de gazul rusesc. În timpul unei viitoare crize diplomatice între Occident și Rusia, au argumentat acești oficiali, Moscova ar putea șantaja Berlinul amenințând că va reduce livrările de gaz, de care germanii au depins foarte mult, în special în timpul lunilor de iarnă. (Germania a renunțat la dependența de gazul rusesc în ultimul an).

La începutul anului trecut, președintele Biden, după ce s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz la Casa Albă, a declarat că decizia lui Putin de a ataca sau nu Ucraina va determina soarta Nord Stream 2. "Dacă Rusia invadează, ceea ce înseamnă că tancurile și trupele trec din nou granița Ucrainei, atunci nu va mai exista Nord Stream 2", a declarat Biden. "Îi vom pune capăt".

Când a fost întrebat cum anume se va realiza acest lucru, Biden a spus în mod criptic: "Vă promit că vom fi capabili să o facem".

Câteva săptămâni mai târziu, Scholz a anunțat că guvernul său va bloca punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2. La două zile după aceea, Rusia a lansat mult așteptata invazie.

De la exploziile de-a lungul conductelor din septembrie, au existat speculații galopante cu privire la ceea ce s-a petrecut pe fundul mării în apropierea insulei daneze Bornholm. Polonia și Ucraina au acuzat imediat Rusia că a plasat explozibilii, dar nu au oferit nicio dovadă.

Rusia, la rândul său, a acuzat Marea Britanie că a efectuat operațiunea - de asemenea, fără dovezi. Rusia și Marea Britanie au negat orice implicare în explozii.

Luna trecută, jurnalistul de investigație Seymour Hersh a publicat un articol pe platforma de buletin informativ Substack, concluzionând că Statele Unite au efectuat operațiunea la îndemnul lui Biden. În argumentarea cazului său, Hersh a citat amenințarea președintelui de dinaintea invaziei de a "pune capăt" Nord Stream 2, precum și declarații similare ale altor înalți oficiali americani.

Oficialii americani spun că Biden și consilierii săi de rang înalt nu au autorizat o misiune de distrugere a conductelor Nord Stream și spun că nu a existat nicio implicare a SUA.

Orice descoperire care aruncă vina pe Kiev sau pe alți actori susținuți de ucraineni ar putea provoca o reacție în Europa și ar face mai dificilă pentru Occident menținerea unui front unit în sprijinul Ucrainei.

Oficialii americani și agențiile de informații recunosc că au o vizibilitate limitată în ceea ce privește procesul decizional ucrainean.

În ciuda dependenței profunde a Ucrainei de Statele Unite pentru sprijin militar, de informații și diplomatic, oficialii ucraineni nu sunt întotdeauna transparenți cu omologii lor americani în ceea ce privește operațiunile lor militare, în special cele împotriva țintelor rusești din spatele liniilor inamice. Aceste operațiuni i-au frustrat pe oficialii americani, care consideră că nu au îmbunătățit în mod măsurabil poziția Ucrainei pe câmpul de luptă, dar au riscat să înstrăineze aliații europeni și să extindă războiul.

Operațiunile care au neliniștit Statele Unite au inclus un atac la începutul lunii august asupra bazei aeriene rusești Saki de pe coasta vestică a Crimeei, un bombardament cu camion în octombrie care a distrus o parte a podului din strâmtoarea Kerch, care leagă Rusia de Crimeea, și atacuri cu drone în decembrie care au vizat bazele militare rusești din Riazan și Engels, la aproximativ 500 km dincolo de granița ucraineană.

Dar au existat și alte acte de sabotaj și violență cu o proveniență mai ambiguă, pe care agențiile de informații americane au avut dificultăți în a le atribui serviciilor de securitate ucrainene.

Unul dintre acestea a fost o mașină-capcană lângă Moscova, în august, care a ucis-o pe Daria Dugina, fiica unui important naționalist rus.

Kievul a negat orice implicare, dar agențiile de informații americane au ajuns în cele din urmă să creadă că uciderea a fost autorizată de ceea ce oficialii au numit "elemente" ale guvernului ucrainean. Ca răspuns la această constatare, administrația Biden i-a mustrat în privat pe ucraineni și i-a avertizat să nu întreprindă acțiuni similare.

Exploziile care au rupt conductele Nord Stream au avut loc la cinci săptămâni după uciderea Dariei Dugina. După operațiunea Nord Stream, la Washington au existat speculații tăinuite - și îngrijorări - că părți ale guvernului ucrainean ar fi putut fi implicate și în această operațiune.

Noile informații nu au furnizat până acum nicio dovadă a complicității guvernului ucrainean în atacul asupra conductelor, iar oficialii americani spun că nivelul de încredere al administrației Biden în Zelenski și în echipa sa de securitate națională de rang înalt a crescut constant.

La câteva zile după explozie, Danemarca, Suedia și Germania au început propriile investigații separate privind operațiunea Nord Stream.

Agențiile de informații și de aplicare a legii de pe ambele maluri ale Atlanticului au avut dificultăți în a obține dovezi concrete despre ceea ce s-a întâmplat pe fundul mării în orele, zilele și săptămânile de dinaintea exploziilor.

Conductele în sine nu au fost monitorizate îndeaproape, nici de senzorii comerciali, nici de cei guvernamentali. În plus, găsirea navei sau a navelor implicate a fost complicată de faptul că exploziile au avut loc într-o zonă intens circulată.

Acestea fiind spuse, anchetatorii au multe piste de urmărit.

Potrivit unui deputat european informat la sfârșitul anului trecut de către principalul serviciu de informații externe al țării sale, anchetatorii au adunat informații despre aproximativ 45 de "nave fantomă" ale căror transpondere de localizare nu erau pornite sau nu funcționau atunci când au trecut prin zonă, probabil pentru a-și ascunde mișcările.

De asemenea, parlamentarul a fost informat că mai mult de 1.000 de kilograme de explozibili de "calitate militară" au fost folosite de infractori.

Purtătorii de cuvânt ai guvernului danez nu au făcut niciun comentariu imediat. Purtătorii de cuvânt ai guvernului german au refuzat să comenteze.

Mats Ljungqvist, un procuror de rang înalt care conduce ancheta din Suedia, a declarat pentru The New York Times la sfârșitul lunii trecute că vânătoarea de infractori din țara sa continuă.

"Este treaba mea să îi găsesc pe cei care au aruncat în aer Nord Stream. Pentru a mă ajuta, am la dispoziție Serviciul de Securitate al țării noastre", a spus dl Ljungqvist. "Cred eu că Rusia a fost cea care a aruncat în aer Nord Stream? Nu am crezut niciodată așa ceva. Nu este logic. Dar, ca și în cazul unei crime, trebuie să fii deschis la toate posibilitățile."