• Tweet

Cum să pregăteşti 450 de milioane de europeni pentru crize majore, de nivel apocaliptic? Fostul președinte finlandez Sauli Niinistö a prezentat Comisiei Europene un raport privind pregătirea civilă a Europei.

Raportul transmis de Sauli Niinistö Comisiei Europene face o recomandare pe cât de simplă, pe atât de ambițioasă: fiecare gospodărie europeană ar trebui să poată rezista 72 de ore autonom în cazul unei crize majore. Hrană, apă, medicamente... Această pregătire individuală nu este un catastrofism, ci prima verigă dintr-un lanț de reziliență la scara continentului. Este vorba despre trei crize majore, motiv pentru care raportul mai este cunoscut si in formula scurta: "Tridentul" - Pandemie, climă dereglată și război.

"Pregătirea poate reuși doar cu participarea activă a cetățenilor", insistă fostul președinte finlandez. Un mesaj care rezonează în mod deosebit în țara sa, unde cultura pregătirii civile este vie. Când împarți 1.340 de kilometri cu Rusia lui Vladimir Putin, nu gândeşti neapărat ca un francez la adăpostul descurajării nucleare. Ursula von der Leyen, încredințând scrierea acestui raport lui Sauli Niinistö în urmă cu șapte luni, știa foarte bine ce face. Percepţia finlandeză a pericolului iminent și permanent impregnează documentul.

Dar pericolul civil într-o lume cu o climă dereglată devine la fel de iminent în Occident, așa cum ne amintesc inundațiile devastatoare care îndoliază Spania în aceste zile. Va fi necesar să existe geamanduri sau bărci de salvare gonflabile în zonele inundabile sau chiar în portbagajul mașinilor, lângă triunghiul portocaliu, din moment ce inundațiile spaniole au provocat morți printre cei prinși la volan și duși de apele dezlănţuite?

Sauli Niinistö nu vrea să alimenteze temerile, ci dimpotrivă să întărească încrederea: cetățenii pregătiți sunt cetățeni mai rezistenți în fața crizelor. Europa ar învăța astfel lecțiile pandemiei de Covid-19 care a scos la lumină lipsa de pregătire: fără măști, fără mănuși, descoperirea vulnerabilităților în materie de medicamente, paturi de spital etc. Raportul Niinistö nu este primul de acest gen. Michel Barnier, în 2016, redactase de asemenea un raport despre pregătirea pentru crize. Dar acesta a fost ignorat de liderii europeni și a fost pus în sertarul fără fund al uitării. Va avea aceeași soartă și raportul Niinistö?

În orice caz, diagnosticul său este larg împărtășit. "De la începutul acestui deceniu, UE a trecut prin cea mai gravă pandemie de un secol, cel mai sângeros război pe pământ european din 1945 și cel mai fierbinte an înregistrat". Un triptic infernal care dă o imagine a unei Europe periculos de vulnerabile. Și în mare măsură dependentă!

Să ne uităm la cifre: UE importă 97,6% din gazul său natural, 97,7% din petrol și 100% din uraniu. O dependență energetică critică care este însoțită de un dezechilibru militar îngrijorător: în 2024, cheltuielile rusești pentru apărare vor ajunge la 388 de miliarde de dolari (la paritatea puterii de cumpărare), aproape cât cele 428 de miliarde ale membrilor europeni ai NATO împreună. "Putin a spus clar acum zece ani că ne vede pe noi, occidentalii, ca fiind slabi și, prin urmare, că Occidentul este slab. El chiar pare să gândească așa. Trebuie să schimbăm această percepție", avertizează Niinistö.

"Dacă nu facem tot ce putem pentru propria noastră securitate, nu ne putem aștepta ca alții să o facă pentru noi", continuă el, anticipând evoluția inexorabilă a Statelor Unite, indiferent cine câștigă alegerile americane din 5 noiembrie. Toate cancelariile europene știu că Statele Unite ar putea fi mai puțin prezente în cazul unei crize simultane cu China în Asia. Ei o știu, dar o anticipează?

Raportul preconizează integrarea sistematică a modulelor privind pregătirea pentru criză în programele școlare, inclusiv securitatea cibernetică, educaţia pentru media și reziliența la dezinformare. O generație de europeni mai bine înarmați pentru a face față amenințărilor hibride.

Crizele recente au demonstrat costul exorbitant al lipsei de prevedere. Pandemia de Covid-19 a redus PIB-ul zonei euro cu 16%. Evenimentele meteorologice extreme au costat UE 650 de miliarde de euro între 1980 și 2022, inclusiv 112 miliarde doar în perioada 2021-2022. În schimb, fiecare euro investit în pregătirea pentru pandemii generează 13,30 euro rentabilitate a investiției, potrivit raportului.

Investiția primară este cuantificată: 500 de miliarde de euro cheltuieli suplimentare pentru apărare pe parcursul a zece ani. Se propune crearea a două noi fonduri: o "Facilitate europeană de apărare" și o "Facilitate europeană de securitate". Obiectiv: alocarea a cel puțin 20% din bugetul european pentru securitate și pregătire pentru crize. În acest sens, președinta von der Leyen a considerat că această cifră nu trebuie luată literal, ci ca "un obiectiv".

La nivel instituțional, raportul recomandă crearea unui "hub" central de gestionare a crizelor și a unui serviciu european de informații. Parteneriatele public-private trebuie consolidate, în special pentru a constitui stocuri strategice europene. Cooperarea UE-NATO trebuie aprofundată, păstrând în același timp autonomia europeană de luare a deciziilor.

Printre proiectele emblematice identificate drept "Proiecte de apărare de interes comun", raportul pune un accent deosebit pe apărarea aeriană. Un scut antirachetă aerian, împărțit între cei 27, ar constitui nu numai o contribuție majoră la securitatea colectivă, ci și un mijloc de consolidare a bazei industriale de apărare europeană prin cooperare. Da cum să-l finanţezi? Este justificat un nou împrumut comun?

Ursula von der Leyen, întrebată miercuri pe acest subiect, respinge acest mijloc pentru că știe că Germania și țările cumpătate îl resping din start.

Președinta Comisiei preferă să respecte o metodologie prudentă în acest domeniu, în care statele membre au grijă să-şi păstreze deplina suveranitate. "Trebuie mai întâi să avem o discuţie: există proiecte majore de interes comun? - începe ea, cu grija de a nu arde etapele.

De exemplu, un scut de apărare aeriană pentru Uniunea Europeană. Dacă este cazul și este o necesitate transfrontalieră vastă, îl considerăm un proiect european comun pe care dorim să-l dezvoltsăm împreună? În sfârșit, ajungem la finanțe și există două modalități de finanțare: fie contribuții naționale, fie noi resurse proprii adăugate la bugetul european". Deci fără împrumut comun.

"Lumea înconjurătoare nu va aștepta până când Europa va fi pregătită", avertizează Sauli Niinistö. Acest avertisment final rezumă urgența situației. În fața unor regimuri autoritare care percep Occidentul ca fiind slab, Europa trebuie să-și demonstreze reziliența. Raportul Niinistö pune bazele unei adevărate "Uniuni a pregătirii", un concept care ar trebui să fie în centrul următorului mandat al Comisiei Europene. Rămâne de văzut dacă statele membre vor avea voința politică de a urma aceste recomandări ambițioase. Costul poate părea ridicat, dar așa cum arată raportul, acesta va fi întotdeauna infinit mai mic decât cel al nepregătirii pentru crizele majore care se anunţă.