• Tweet

Pentagonul blochează administrația Biden să împărtășească cu Curtea Penală Internațională de la Haga dovezile adunate de agențiile de informații americane despre atrocitățile comise de Rusia în Ucraina, potrivit unor actuali și foști oficiali informați în acest sens, notează The New York Times.

Liderii militari americani se opun ajutării curții în investigarea rușilor, deoarece se tem de crearea unui precedent care ar putea ajuta la deschiderea drumului pentru ca aceasta să îi urmărească pe americani. Restul administrației, inclusiv agențiile de informații și departamentele de stat și de justiție, sunt în favoarea împărtășirii dovezilor cu instanța, au declarat oficialii.

Președintele Joe Biden nu a reușit încă să rezolve impasul, au declarat oficialii.

Se spune că dovezile ar include detalii relevante pentru o anchetă pe care procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a început-o după invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu un an. Se mai pare că informațiile includ materiale despre deciziile oficialilor ruși de a viza în mod deliberat infrastructura civilă și de a răpi mii de copii ucraineni de pe teritoriul ocupat.

În decembrie, Congresul a modificat restricțiile legale de lungă durată privind ajutorul american acordat Curții, permițând Statelor Unite să ajute la investigațiile și eventualele urmăriri penale legate de războiul din Ucraina. Dar în interiorul administrației Biden, o dispută politică privind oportunitatea de a face acest lucru continuă să se desfășoare în spatele ușilor închise.

Consiliul Național de Securitate a convocat o reuniune a "comitetului principalilor" la nivel de cabinet la 3 februarie în încercarea de a rezolva disputa, au declarat oficialii, dar secretarul apărării Lloyd Austin a continuat să se opună. Biden nu a luat încă o decizie, au spus oficialii.

Cele mai multe dintre persoanele care au descris disputa internă au făcut-o sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre deliberările sensibile.

Dar senatorul Lindsey Graham, republican din Carolina de Sud, care a contribuit la impulsionarea Congresului pentru a ușura anul trecut restricțiile privind ajutorul acordat Curții Penale Internaționale, a confirmat parametrii disputei și a acuzat Departamentul Apărării pentru reticența sa.

"Departamentul Apărării s-a opus modificării legislative - aceasta a trecut cu o majoritate covârșitoare - și acum încearcă să submineze litera și spiritul legii", a declarat Graham. "Mi se pare că DOD este copilul-problemă aici și cu cât mai repede vom reuși să punem informațiile în mâinile CPI, cu atât mai bine va fi pentru lume."

Reprezentanții Pentagonului, Departamentului de Stat, Departamentului de Justiție și ai Biroului Directorului de Informații Naționale au refuzat să comenteze sau nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Adrienne Watson, un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, a oferit o declarație care nu a abordat opoziția Pentagonului față de schimbul de probe. Dar ea a spus că guvernul "sprijină o serie de investigații pentru a-i identifica și a-i trage la răspundere pe cei care sunt responsabili" pentru crimele de război rusești, inclusiv prin intermediul procurorilor ucraineni, al Națiunilor Unite "și al Curții Penale Internaționale, printre altele".

"Forțele rusești au comis crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina, iar poporul ucrainean merită dreptate", a declarat ea, adăugând: "De asemenea, lucrăm pentru a expune atrocitățile Rusiei în Ucraina, astfel încât lumea să vadă ce fac forțele rusești."

SUA s-au ținut la distanță de CPI pentru a nu fi ținta unor anchete
Curtea Penală Internațională a fost creată în urmă cu două decenii ca un loc permanent de investigare a crimelor de război, a genocidului și a crimelor împotriva umanității, în temeiul unui tratat din 1998 numit Statutul de la Roma. În trecut, Consiliul de Securitate al ONU a înființat tribunale ad-hoc pentru a aborda atrocitățile comise în locuri precum fosta Iugoslavie și Rwanda.

Multe democrații s-au alăturat Curții Penale Internaționale, inclusiv aliați apropiați ai SUA, precum Marea Britanie. Însă Statele Unite s-au ținut mult timp la distanță, îngrijorate că tribunalul ar putea încerca într-o zi să îi acuze pe americani.

Administrațiile ambelor partide au adoptat, de asemenea, poziția că tribunalul nu ar trebui să își exercite jurisdicția asupra cetățenilor dintr-o țară care nu este parte la tratat, cum ar fi Statele Unite și Rusia - chiar și atunci când presupusele crime de război au loc pe teritoriul unei țări care a aderat, cum ar fi Ucraina și Afganistan.

Fostul președinte Bill Clinton a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar, considerându-l imperfect, nu l-a trimis Senatului pentru ratificare. În 2002, fostul președinte George W. Bush și-a retras practic semnătura. La rândul său, Congresul a adoptat legi în 1999 și 2002 care au limitat sprijinul pe care guvernul îl putea oferi instanței.

Cu toate acestea, până la sfârșitul administrației Bush, Departamentul de Stat a declarat că Statele Unite au acceptat "realitatea" tribunalului și a recunoscut că acesta "se bucură de un mare sprijin internațional". Iar administrația Obama a făcut un pas pentru a ajuta curtea, oferind recompense pentru capturarea unor lideri de război fugari din Africa pe care curtea îi pusese sub acuzare.

Cu toate acestea, în 2017, procurorul principal al instanței de atunci a încercat să investigheze torturarea deținuților pentru terorism în timpul administrației Bush, ca parte a unei analize mai ample a războiului din Afganistan. Ca răspuns, administrația Trump a impus sancțiuni personalului instanței, iar fostul secretar de stat Mike Pompeo a denunțat-o ca fiind coruptă.

Un dezgheț a revenit în 2021, când administrația Biden a revocat aceste sancțiuni, iar Khan, proaspăt numit procuror, a renunțat la anchetă. Apoi, Rusia a invadat Ucraina anul trecut, ceea ce a determinat un impuls bipartizan pentru a-i cere socoteală președintelui rus Vladimir Putin și altor persoane din lanțul său de comandă militară - și a declanșat dezbateri în interiorul administrației și în Congres cu privire la oportunitatea și modul în care să ajute instanța.

La sfârșitul lunii decembrie, legislatorii au adoptat două legi menite să crească șansele ca rușii să fie trași la răspundere pentru crimele de război din Ucraina.

Una dintre ele a fost un proiect de lege de sine stătător care extinde jurisdicția procurorilor americani de a acuza străini pentru crime de război comise în străinătate. Cealaltă, o dispoziție privind Curtea Penală Internațională încorporată în marea lege de alocare a creditelor pe care Congresul a adoptat-o la sfârșitul lunii decembrie, a primit puțină atenție la momentul respectiv.

Dar această dispoziție a fost semnificativă. În timp ce guvernului SUA îi este în continuare interzis să furnizeze finanțare și anumite alte tipuri de ajutor curții, Congresul a creat o excepție care îi permite să ajute la "anchete și urmăriri penale ale cetățenilor străini legate de situația din Ucraina, inclusiv pentru a sprijini victimele și martorii".

În pofida acestei modificări juridice și a semnalului de susținere din partea Congresului, Pentagonul a rămas ferm că Statele Unite nu ar trebui să ajute Curtea Penală Internațională să îi investigheze pe ruși pentru acțiunile lor în Ucraina, deoarece Rusia nu este parte la tratatul care a înființat curtea.

Această rezistență a atras critici atât în interiorul, cât și în afara ramurii executive. Unii specialiști în drept susțin că nu există prea multe beneficii dacă se menține această poziție, deoarece restul lumii respinge în esență această interpretare.

Aceștia susțin că Statele Unite ar obține mai mult sprijin în cazul unei încercări ipotetice de a urmări în justiție un american dacă ar folosi un argument mai restrâns: conform tratatului, tribunalul ar trebui să fie folosit doar pentru țările care nu au sisteme judiciare de anchetă funcționale capabile să se ocupe de crimele internaționale grave comise de cetățenii lor, iar Statele Unite nu se califică.

John Bellinger, fost avocat de top al Consiliului Național de Securitate și al Departamentului de Stat în administrația Bush, a susținut că, dacă instanța va încerca vreodată să urmărească un american, "vom avea mai mulți aliați care vor fi de acord cu argumentul mai restrâns decât cu cel mai larg". Pentagonul, a adăugat el, ar trebui să reconsidere avantajele potențiale de a ajuta curtea.

"Cred, de asemenea, că Departamentul Apărării trebuie să privească CPI nu doar în termeni pur defensivi - cum ar putea să ne tragă pe sfoară -, ci cum putem folosi CPI, succesorul tribunalelor de la Nürnberg, ca instrument de investigare și urmărire penală a crimelor de război rusești", a adăugat Bellinger.

Senatorul Graham a declarat că restul guvernului a semnat pentru împărtășirea dovezilor și că a fost frustrat de Pentagon. El a precizat că a vorbit despre această chestiune cu procurorul general Merrick Garland, care și-a reiterat angajamentul de a ajuta procurorii ucraineni să urmărească crimele de război rusești în timpul unei vizite la Lviv, Ucraina, săptămâna trecută.

Liderii Pentagonului, a spus Graham, "și-au exprimat îngrijorarea, iar aceasta nu este nelegitimă, dar cred că, în ansamblu, ceea ce am făcut în legislație este calea de urmat și vreau ca ei să onoreze ceea ce am făcut."

"Am făcut acest lucru împreună cu administrația", a adăugat el. "A fost un efort de colaborare".