• Tweet

Henry Kissinger nu a criticat nici modul în care Războiul din Ucraina este dus, nici lipsa de progrese pe câmpul de luptă. Ce a criticat Kissinger a fost chiar strategia, adică planul pentru care a fost declanșată pălălaia. A aruncat o căldare cu apă rece în capul celor care au avut această idee stupidă, spunându-le în față că „s-au înșelat".

Și într-adevăr s-au înșelat, deoarece strategia pe care o aplică și în prezent lovește în aliații Statelor Unite și în interesele Statelor Unite. Aceasta este unitatea de măsură prin care stabilim dacă o strategie anume este stupidă sau nu și, din păcate, strategia din Ucraina a trecut cu brio testul stupidității. Dați-mi voie să vă explic: strategia noastră principală este de a „slăbi" și „izola" Rusia, rupând legăturile sale economice cu Europa și aruncând-o într-un viespar lung și costisitor, în Ucraina. Acesta este planul. Ați putea crede că e destul de ingenios, însă, potrivit lui Kissinger, este un plan greșit.

De ce? Pentru că, potrivit Strategiei Naționale de Securitate a Statelor Unite, China este rivalul numărul unu al Americii (ceea ce este cu siguranță). De aceea, în mod natural, orice strategie care face China mai puternică este contrară intereselor strategice ale SUA. Ați înțeles? În acest caz, întrebarea este: Războiul nostru prin interpuși în Ucraina face China mai puternică? Iar răspunsul este: evident că da! Face China mult mai puternică deoarece obligă Rusia să își consolidere relațiile cu China.

Ce înseamnă acest lucru, practic? Înseamnă că relațiile dintre cea mai mare putere manufacturieră din lume (China) și al doilea mare producător mondial de hidrocarburi (Rusia) s-au îmbunătățit mult din cauza războiului păgubos din Ucraina. Și mai înseamnă că, pe măsură ce relațiile dintre cele două țări devin mai bune, ritmul de declin al imperiului american se va accelera pe măsură ce Zona Non-Dolar se va extinde și comerțul bilateral Rusia-China va înlocui progresiv sistemul comercial mondial actual dominat de Statele Unite. Deja ați înțeles ce se petrece.

Războiul din Ucraina a declanșat o prăbușire șocantă a comerțului mondial, perturbări grave ale lanțurilor de aprovizionare esențiale, crize alimentare și energetice fără precendent și cea mai mare reîmpărțire a lumii de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Washingtonul a decis să își riște viitorul său și pe cel al poporului american într-un nesăbuit gambit geopolitic, care s-ar putea dovedi cea mai mare catastrofă geostragică din istoria Statelor Unite. Kissinger a înțeles gravitatea situației și de aceea a decis să vorbească. Însă el a făcut mai mult decât să critice strategia: a lansat un avertisment sumbru, care a fost ignorat aproape total de presă.

Iată ce a spus:

„Trebuie ca negocierile să înceapă în următoarele două luni, înainte ca situația să nu creeze tulburări și tensiuni care nu vor putea fi depășite ușor."

„În mod ideal, linia de despărțire ar trebui să fie o revenire la stau quo ante..."

„Continuarea războiului dincolo de acest punct nu va mai fi despre libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei înseși."

Iată lucrurile spuse cât se poate de clar. Să le despărțim totuși în două părți, pentru a înțelege mai bine ce spune:

1. Strategia este greșită.

2. Strategia trebuie schimbată imediat sau pagubele provocate Statelor Unite și aliaților lor vor fi grave și de durată („Trebuie ca negocierile să înceapă în următoarele două luni").

Poate că pentru unii sună prea apocaliptic, dar Kissinger știe ce spune. Priviți doar la colosalele schimbări care au avut deja loc în lume de când a început conflictul: pertirbări ale lanțurilor de aprovizionare, penurie de hrană și energie și pași înapoi făcuți de planul globalizării.

Aceste mari schimbări sunt probabil doar vârful aisbergului. Ce e mai rău de-abia urmează.

Cum va fi iarna care vine când facturile la încălzire vor exploda, când industriile din toată Europa vor sucomba ca urmare a costurilor energetice tot mai mari, când șomajul se va duce și el în sus până la nivelurile din timpul Marii Crize iar penele de electricitate vor deveni o caracteristică obișnuită a vieții în Occident?

Asta rezervă viitorul Europei și Americii dacă strategia actuală nu este oprită și nu se ajunge rapid la o soluție negociată.

Putin a declarat deja că Rusia nu se va pune într-o poziție în care să devină din nou dependentă de Europa. Acele zile au trecut. În schimb, el redirecționează fluxurile energetice importante către China, India și mai departe.

Europa nu mai este un client prioritar. S-a dovedit o amenințare la adresa supraviețuirii Rusiei, ceea ce înseamnă că Rusia va continua să își reorienteze producția spre Est.

Ce impact va avea acest lucru asupra Europei?

Este simplu. Țările europene vor plăti mai mult pentru energie mai mult decât orice altă țară din lume. Este alegerea pe care ele au făcut-o, ignorând cererile legitime de securitate ale Rusiei, iar acesta este rezultatul cu care vor trebui să trăiască multă vreme de acum încolo.

Aici, trebuie să știți următoarele:

În 2021, Rusia a livrat 40% din tot gazul consumat în UE.

În 2021, Rusia a livrat 25% din tot petrolul consumat în UE.

Dacă vă gândiți că asemenea cantități de hidrocarburi pot fi înlocuite de producători din Nigeria, Iran, Arabia Saudită sau o altă zonă îndepărtată, vă aflați într-o gravă eroare.

Europa se îndreaptă orbește cu capul înainte spre cea mai mare criză energetică din istoria sa. Iată mai multe detalii dintr-un articol de pe Russia Today:

„Actuala criză energetică ar putea fi una dintre cele mai grave și mai lungi din istorie, mai ales țările europene putând fi afectate grav", a declarat șeful Agenției Internaționale de Energie, Fatih Birol, marți. Într-un interviu pentru revista germană Der Spiegel, Birol a declarat că evoluția evenimentelor din Ucraina riscă să facă actuala criză mai gravă decât crizele din anii 1970.

„Atunci, era vorba exclusiv despre petrol. Acum, avem o criză a petrolului, o criză a gazului și una a electricității în același timp", a declarat Birol pentru publicația germană.

El a adăugat că, înaintea evenimentelor din Ucraina, Rusia era o „piatră unghiulară în cadrul sistemului energetic mondial: cel mai mare exportator mondial de petrol, cel mai mare exportator mondial de gaz, unul dintre principalii furnizori de cărbune" .

În cadrul sancțiunilor sale legate de Ucraina, UE a introdus restricții asupra combustibililor fosili din Rusia și s-a angajat să îi elimine progresiv.

Birol a avertizat că țările europene care sunt cele mai dependente de gazul rusesc se așteaptă la o „iarnă grea", iar „gazul ar putea fi raționalizat", inclusiv în Germania.

Comentariile lui Birol au fost făcute după ce Gazprom a întrerupt aprovizionarea unora din companiile energetice din Germania, Danemarca, Olanda și din alte țări, după ce acestea nu au plătit pentru carburant în ruble, conform noilor condiții.

Să îngheți pe întuneric este mai bine decât să dorești ca Ucraina să rămână neutră și să oprească uciderea etnicilor ruși în Est? Asta alege Europa?

Dacă e așa, atunci e o alegere proastă.

Iată încă ceva la care să meditați: știați că nu toate tipurile de petrol sunt la fel și nu se pot amesteca?

De ce este acest lucru important?

Pentru că, în acest moment, Germania importă 34% din petrolul folosit de ea din Rusia. Iar petrolul rusesc, s-a dovedit, este un amestec de cea mai bună calitate, provenit din Urali și livrat prin conducta Drujba către rafinăriile germane, care au fost fabricate în așa fel încât să îndeplinească anumite condiții necesare rafinării.

Tipuri de petrol diferite de la alți producători ar avea efectul unei chei de 14 aruncate în angrenajul întregului proces de rafinare.

Un petrol diferit ar necesita o „modificare importantă a noilor linii de materii prime și a infrastructurii, o instalație de distilare atmosferică, un sistem de distilare sub vid, o unitate de cracare, un dispozitiv de reducere a vâscozității, o unitate de alchilare, un reformator catalitic, o unitate de izomerizare și un dispozitiv etil-terțiar-butil-eter. Plus unități complet noi de stocare și echipamente de manipulare pentru instalația de alimentare de la Rostock, care să înlocuiască aprovizionarea uniformă 24x7x365 realizată prin conducta Drujba.

Așadar, nu toate tipurile de petrol sunt la fel?

Nu, nici pe departe. În plus, experții din această industrie estimează că modificările la rafinării ar dura circa 6 (șase) ani pentru a fi terminate.

În acest timp, creșterea economică a Germaniei - care este strict dependentă de consumul energetic - se va prăbuși dramatic, afacerile se vor închide, șomajul va crește, iar cea mai puternică și productivă țară din UE va fi îngenuncheată.

S-a gândit cineva la asta înainte de a decide boicotarea petrolului din Rusia?

Ceea ce vrem să spunem este cât se poate de simplu:

Kissinger are dreptate, iar bufonii neoconi care au pritocit strategia păguboasă din Ucraina se înșală amarnic.

Și, dacă „negocierile nu încep în două luni", așa cum îndeamnă Kissinger, atunci ruptura cu Rusia va fi definitivă și ireversibilă.

În acel moment, uriașele resurse rusești energetice, minerale și agricole vor fi pentru totdeauna redirecționate spre est, către țări mai prietenoase.

Iar acest lucru va avea efecte dureroase pentru Statele Unite și aliații lor din Europa.

Singurul curs rezonabil al acțiunii este propunerea unui acord imediat de încetare a focului, astfel încât negocierile de pace să poată începe cât mai curând.

Mike Whitney