Urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale este încurajat de obiceiuri culinare

Postat la: 21.02.2021 |

Incidentul petrecut zilele trecute în munţii Harghitei, unde câţiva muncitori angajaţi la o firmă din Neamţ au fost filmaţi în timp ce chinuiau patru pui de urs, ridică tot mai multe semne de întrebare. Este verificată inclusiv bănuiala că ursuleţi ar fi urmat să ajungă pe piaţa neagră, pentru a fi crescuţi şi apoi vânduţi unor restaurante ruseşti.

Deşi, oficial, incidentul nu ar avea legătură cu traficul de animale sălbatice, ancheta demarată de poliţişti nu ocoleşte această pistă, având în vedere că în ultimii ani s-a discutat intens pe acest subiect. Localnicii din Harghita şi Covasna se oferă să facă rost de pui de urs contra unui preţ consistent (oscilând între 1.000 de lei şi 1.000 de euro, după caz).

Realitatea arată însă că există o piaţă a cărnii de urs inclusiv în România, că ţara noastră este exportator de o astfel de delicatesă şi că există restaurante autohtone unde carnea de urs este în meniu. Şi nu vorbim aici doar de cunoscuta „labă de urs", ci şi de pastramă de urs sau chiar friptură făcută din carnea amintitului animal sălbatic. Un exemplu la îndemână este cunoscuta cabană Gura Diham (Buşteni), care are în meniu aşa ceva.

De regulă, date fiind preţurile (între 600 şi 800 de lei o porţie de labă de urs) delicatesa este consumată mai ales de turiştii străini bogaţi, ruşii şi ucrainenii fiind cei mai interesaţi de un astfel de preparat (în aceste ţări, la fel şi în Finlanda, existând o tradiţie culinară în acest sens).

Studiile ştiinţifice întocmite în ţara noastră (unele la cererea Comisiei Europene) arată că suntem printre ţările unde se vânează cei mai mulţi urşi. Bunăoară, un document intitulat „Managementul de suuces al populaţiei de urs din România" (întocmit de acad.dr Atilla Kelemen şi dr ing. Neculai Şelaru, la solicitarea Comisiei Europene) arată că în ţara noastră s-au „extras" (a se înţelege prin asta „ucis prin vânătoare organizată") în ultimii ani între 400 şi 450 de urşi pe an.

Trebuie remarcat faptul că numărul de animale ucise cu autorizaţie a crescut brusc după 2015, înainte de acest moment, începând cu 1950 (intervalul luat în considerare de amintitul raport) numărul fiind mult mai mic, adică între 50 şi 250 pe an. Autorităţile române explică saltul prin faptul că populaţia de urşi a crescut foarte multe, peste limita de sustenabilitate a teritoriului.

În acelaşi timp, carnea urşilor vânaţi (o parte dintre ei pentru trofee, alţii doar pentru carne) a ajuns în mare parte la export (conform rapoartelor Romsilva disponibile). O altă parte a ajuns în restaurantele autohtone. Oficialii Romsilva recunoşteau, în urmă cu mai mulţi ani, că există o piaţă neagră a cărnii de urs, bază în special pe faptul că vânătorii care au autorizaţii să vâneze urşi raportează o greutate mai mică a animalului. Astfel, restul cărnii ajunge la cei interesaţi, pe ocolite.

IPJ Harghita a anunţat, vineri, că după ce presa a publicat imaginile cu cei patru cetăţeni care au scos din bârlog patru pui de urs foarte mici şi s-au amuzat aruncându-i în zăpadă, aceştia au fost identificaţi şi duşi la audieri. Ancheta este în curs, urmând a se stabili implicarea în întreaga poveste a nemţenilor filmaţi chinuind puii de urs. De asemenea, urmează să se stabilească ce s-a întâmplat cu mama puilor, existând suspiciunea că a fost deja ucisă de braconieri.