Video-Simulare a unui război nuclear între SUA și Rusia: 5 miliarde de oameni ar muri. 90 de milioane în câteva ore!

Postat la: 22.10.2022 |

O simulare a unui război nuclear între SUA și Rusia arată faptul că, în primele ore de la atacuri 90 de milioane de oameni și-ar pierde viața. Ulterior, un astfel de război ar putea ucide până la 5 miliarde de oameni, mulți dintre ei ajungând să moară prin înfometare.

Simularea, care durează patru minute, estimează că, în doar câteva ore de la începutul conflictului, 90 de milioane de persoane își vor pierde viața sau vor fi rănite grav. Gradual, „PLANUL A", prezintă modul în care conflictul dintre Rusia și NATO ar escalada și s-ar transforma, cu adevărat, într-un conflict nuclear. Pentru început, Rusia lansează o lovitură nucleară de „avertizare" de la o bază din Kaliningrad. NATO reacționează, de asememnea, cu o bombă nucleară tactică.

Prima lovitură avea să acționeze ca un prim domino dintr-o serie de evenimente, care arată părțile aflate în conflict desfășurand, apoi, sute de arme nucleare, în încercarea de a se depăși reciproc, numărul morților crescând rapid, pe măsură ce conflictul escaladează. În prima fază, Rusia ar încerca să distrugă bazele NATO în toată Europa prin folosirea a 300 de arme nucleare, în timp ce NATO ar răspunde cu 180, iar bilanțul morților va ajunge, în primele trei ore, la 2,6 milioane.

Următoarea fază, numită „planul de contraforță", prezintă o Europă distrusă. Tocmai din această cauză, NATO lansează alte 600 de rachete nucleare, lansate de submarine împotriva Rusiei. În replică, Rusia lansează și ea alte rachete. Rezultatul: aproximativ 3,4 milioane de morți, în doar 45 de minute.

Cu atât de multe pagube făcute, ambele părți ar intra în „planul de contravaloare" cu intenția de a mutila grav resursele fiecărei țări. Astfel, cele 30 de orașe și centre economice cele mai populate ale lor vor fi lovite de cinci până la zece focoase fiecare, bilanțul morților din această fază dovedindu-se a fi cel mai înfricoșător dintre toate - 85,3 milioane de morți în 45 de minute.

Simularea sugerează că, în urma cataclismului, ar mai rămâne arme nucleare disponibile, ceea ce s-ar putea încheia cu o creștere a bilanțului morților. În mod esențial, simularea nu dă o imagine a ceea ce s-ar putea întâmpla în afara țărilor implicate în război, ceea ce înseamnă că numărul morților ar putea crește mult mai mult decât cele 90 de milioane estimate.

Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susţine viaţa, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a şase potenţiale scenarii de război nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleară limitată între India şi Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între 5 milioane şi 47 milioane de tone de funingine şi cenuşă, în funcţie de numărul de atacuri nucleare dintre cele două ţări. Cel de-al şaselea scenariu analizează efectele unui război nuclear total între SUA şi Rusia, care ar împinge în atmosferă 150 de milioane de tone de cenuşă şi funingine.

Cercetătorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului Naţional pentru Cercetări Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predicţie care simulează schimbările apărute în nivelul radiaţiei solare ce ajunge până la suprafaţa Terrei dar şi schimbările de temperatură şi precipitaţii. Datele obţinute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu şi pentru pescuit.

Pornind de la premisa că tranzacţiile comerciale internaţionale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum şi numărul de oameni care ar muri de foame.

Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafaţa planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferenţa de temperatură dintre perioada prezentă şi ultima epocă de gheaţă) şi 5 miliarde de oameni ar muri. Pentru comparaţie, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India şi Pakistan, producţia globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând 2 miliarde de morţi prin înfometare.

Cel mai puternic afectate regiuni ar fi ţările mari importatoare de alimente din Africa şi Orientul Mijlociu. Australia şi Noua Zeelandă ar face faţă cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică şi bazându-se pe recolte de grâu ce pot creşte în condiţii mai reci de climă.

„Cel mai important lucru de ştiut este cantitatea de fum care ajunge în atmosferă", a comentat şi celălalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de ştiinţe atmosferice la Laboratorul pentru Fizică Atmosferică şi Spaţială (Laboratory for Atmospheric and Space Physics), care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de „iarnă nucleară".

„Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă. Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând", a avertizat el. Cu președintele rus Vladimir Putin punând, din nou, războiul nuclear pe masă, „Nuclear Secrecy" a creat un simulator care arată daunele în cazul în care o bombă nucleară ar fi detonată în locul în care ne aflăm.