Zeci de ani de relații bilaterale Moldova - Romania sterși de Ion Chicu prin declarații abuzive

• Tweet

Interacțiunea constantă a premierului Republicii Moldova, Ion Chicu, cu președintele Igor Dodon se pare că îi face rău șefului cabinetului de miniștri. Or, limbajul de bulevard și atacurile de care dă dovadă premierul în ultima perioadă de timp sunt un indicator. Ca sa zicem asa, "Prostia este molipsitoare" spune un vechi proverb moldovenesc, iar dacă ajungi a fi înconjurat de astfel de persoane atunci nu ai nicio șansă de scăpare.

Pe lângă ieșirile total lipsite de diplomație și bun simț, pe care le-a avut prim-ministrul în adresa presei de la Chișinău, dar și a reprezentanților bisericii, chiar dacă în ultimul caz a fost pe bună dreptate, iată că le-a venit și rândul celor de peste hotarele țării. Și în cel mai recent caz este despre reprezentanți ai României în Parlamentul Uniunii Europene și chiar România ca stat, noteaza presa de la Chisinau.

Uitând de normele de diplomație, care ar trebui să-i fie carte de căpătâi și de funcția pe care o deține în statul Republica Moldova, Ion Chicu l-a numit pe europarlamentarul român Siegfried Mureșan „băiețaș român oploșit în structurile europene". Și dacă ai citit aceste câteva cuvinte și deja simți că miroase a limbaj din spatele blocului, atunci urmează și altele „țara ta geme de cea mai mare corupție din Europa". Acest lucru se întâmplă în contextul actual al pandemiei de COVID-19, când România a oferit, în mod dezinteresat, un sprijin substanțial Republicii Moldova, demonstrând solidaritate și fiind alături, în mod concret, de cetățenii Republicii Moldova într-un moment foarte dificil, scrie publicatia disinfo.md.

Să nu uităm că sub pretext de pandemie, acel ajutor a fost primit sub podul din cartierul Telecentru și nu în Piața Marii Adunări Naționale, așa cum se proceda de fiecare dată. Desigur, nu intenționăm să arătăm cu degetul, doar facem o constatare. După câteva zile de la recepționarea ajutorului oferit de România, pe 9 mai, în PMAN, a fost organizată o ditamai manifestație. Întrebați de ce ajutorul a fost primit la Telecentru, Dodon arăta cu degetul la Chicu, Chicu arăta cu degetul la Dodon, iar primarul capitalei Ion Ceban arăta cu degetul spre cei doi... așa și trăim.

În primul rând, declarațiile premierului Ion Chicu nu sunt doar un atac asupra lui Siegfried Mureșan, ci un atac direct lipsit de diplomație și bun simț în adresa României. Poziția pe care a adoptat-o premierul în spațiul public a stârnit un scandal diplomatic, precum și a bulversat opinia publică.

Unul dintre principiile după care trebuie să se conducă Guvernul în activitatea sa porneşte de la principiile democraţiei, legalităţii, egalităţii şi utilităţii sociale. Or poziția premierului cu siguranță nu sporește unitatea socială. Totodată, Guvernul este obligat prin lege să asigure promovarea unui curs unic şi coerent în domeniul politicii externe. Faptul că societatea moldovenească de 30 de ani este divizată între naționaliști, unioniști, pro-europeni, pro-ruși, divizați geopolitic de către precedenții premierului Chicu și alți indivizi politici. Iată că ultima declarație a premierului vine să accentueze și mai mult această divizare.

Ieșirea necontrolată a premierului Ion Chicu a avut loc după ce Siegfried Mureșan a criticat guvernul de la Chișinău pentru lipsa întârziată a reformelor și gestionarea proastă pandemiei de COVID-19. Nu este pentru prima dată când Ion Chicu reacționează bolnăvicios atunci când aude numele eurodeputatului român. De câteva ori, în cadrul unor emisiuni televizate, atunci când era solicitat să comenteze unele declarații ale funcționarului român, șeful executivului de la Chișinău întreba cine este acesta. Însă, în contextul experienței pe care o are, premierul Chicu ar trebui să înțeleagă că Siegfried Mureșan este politician și nu poartă răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, mai mentioneaza sursa citata.

Bine, revenind la Siegfried Mureșan, acesta este președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova, lucru care îi oferă dreptul să muștruluiască guvernele de la Chișinău pentru că acestea s-au angajat în transpunerea Acordului de Asociere. Și atâta timp cât acesta este încă valabil, astfel de declarații vor mai exista. Totodată, Mureșan este membru al Partidului Național Liberal care face parte din grupul PPE din Parlamentul European. Din același grup face parte și Partidul Acțiune și Solidaritate condus de Maia Sandu. Facem această precizare pentru că în același mesaj în care Guvernul Chicu era trecut la tablă, Guvernul condus de Maia Sandu este adus ca exemplu care a respectat angajamente, a implementat proiecte și a introdus un program de reformă ambițios în spiritul dezoligarhizării, inițiind și o serie de reforme stipulate în Acordul de Asociere. Desigur nimeni nu combate succesele Guvernului Sandu, însă să nu uităm că pe timpul Guvernului Sandu nu era pandemie la nivel mondial. Cu siguranță Siegfried Mureșan nu a avut o abordare echilibrată în acest context.

Acuzațiile europarlamentarului cu privire la stagnarea implementării reformelor au și ele o doză mare de subiectivism în contextul în care de aproape trei luni majoritatea țărilor au fost preocupate în mare parte doar de gestionarea crizei de COVID-19. Astfel, despre ce fel de reforme, întruniri, ședințe putem discuta dacă recomandările Organizației Mondiale a Sănătăți au fost aplicate de la cei mai mici reprezentanți ai societății până la cei mai mari. Dacă domnul europarlamentar a ales să vorbească despre aceasta, atunci să vorbească până la urmă. Totuși, mențiunile incomplete ale oficialului român nu reprezintă o scuză pentru comportamentul și atacul la adresa României a premierului Ion Chicu.

După ce Ion Chicu a făcut comparația neinspirată dintre Republica Moldova și România privind lupta cu pandemia, reacțiile oficiale ale instituțiilor de peste Prut nu au întârziat să apară.

Ministerul Afacerilor Externe al României: Față de declarațiile denigratoare la adresa României postate în cursul zilei de astăzi, 22 mai 2020, pe o platformă de socializare, de către Prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Ion Chicu, MAE român consideră că acestea sunt complet inacceptabile și își exprimă dezacordul puternic față de conținutul acestora. Declarațiile Prim-ministrului Ion Chicu sunt cu atât mai inadecvate cu cât, în contextul actual al pandemiei de COVID-19, România a oferit, în mod dezinteresat, un sprijin substanțial Republicii Moldova, demonstrând solidaritate și fiind astfel alături, în mod concret, de cetățenii Republicii Moldova într-un moment foarte dificil. MAE apreciază că aceste declarații denotă o profundă lipsă de respect la adresa României și a relației bilaterale privilegiate de Parteneriat Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. MAE român evidențiază că implementarea reformelor asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu reprezintă numai o obligație pentru Republica Moldova, ci și garanția prosperității pentru cetățenii săi. Bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova nu poate fi asigurată prin declarații publice care denotă un limbaj rudimentar, ci numai prin eforturi în direcția construirii unui stat de drept solid și cu instituții democratice. Așa cum a demonstrat inclusiv în această perioadă, România va fi și în viitor un pilon de sprijin pentru cetățenii Republicii Moldova. Aceste aspecte au fost aduse, în această după-masă, la cunoștința ambasadorului Republicii Moldova la București, care a fost convocat din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la sediul Ministerului Afacerilor Externe, de către secretarul de stat Dan Neculăescu. De asemenea, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o discuție telefonică pe aceeași temă cu omologul său de la Chișinău.

Fiind prima persoană de rang înalt în țară, în urma acestor declarații, Ion Chicu trebuie să-și prezinte demisia, chiar dacă acea declarație exprimă poziția sa în calitate de simplu cetățean, premier sau reprezentant în guvernul președintelui Igor Dodon.

Relațiile bilaterale România - Republica Moldova în materie de ajutoare financiare și materiale

Guvernul României a acordat ajutoare financiare, nerambursabile, pentru reabilitarea și modernizarea unui număr semnificativ de grădinițe din Republica Moldova, după cum urmează:

• Tranșele I și II - 23 milioane euro - 845 grădinițe beneficiare (pentru consultarea listei complete -click aici);
• Tranșa III - 3 milioane de euro - 89 grădinițe beneficiare (pentru consultarea listei complete -click aici);
• Tranșa IV - 3 milioane de euro.

Până în prezent, au fost implementate proiectele de modernizare ale grădinițelor, aferente primelor trei tranșe de plată, cu respectarea criteriului inclusivității, respectiv, investițiile fiind realizate în toate raioanele. Cea de-a patra tranșă de bani a fost transferată autorităților din Republica Moldova încă de la finalul anului 2018, în momentul actual fiind în curs de implementare.

Care sunt rezultatele concrete în urma realizării investițiilor cu ajutorul primelor trei tranșe de plată, totalizând 26 milioane de euro?

• 80 000 copii beneficiază de condiții mai bune în grădinițele pe care le frecventează, acestea fiind izolate termic, reparate în interior şi la exterior, dotate cu sisteme de încălzire, apă şi canalizare, cu acoperişuri noi, cu mobilier, terenuri de joacă şi pavilioane;
• s-au înființat peste 200 de grupe noi de copii;
• 13 400 de angajați își desfășoară activitatea în condiții mai bune de lucru;
• s-au creat circa 600 noi locuri de muncă pentru educatoare și îngrijitoare;
• peste 110 000 de părinți mulțumiți, care se pot concentra asupra activității lor profesionale, liniștiți fiind că ai lor copii sunt în siguranță, în grădinițele modernizate cu ajutorul statului român.

România acordă o importanță deosebită relațiilor bilaterale cu Republica Moldova și va continua să susțină financiar acele proiecte care au un impact direct asupra îmbunătățirii calității vieții cetățenilor.

România a donat 196 de microbuze școlilor din toate raioanele Republicii Moldova. Guvernul României a donat microbuze școlare, cu destinație exclusivă transportului elevilor. Astfel, au avut loc două rânduri de donații, după cum urmează:

• 2014 - 100 microbuze școlare donate (pentru consultarea listei complete -click aici);
• 2017 - 96 microbuze școlare donate (pentru consultarea listei complete - click aici).

În toate proiectele derulate, România a promovat și va promova în continuare, permanent, principiul unei distribuții echitabile a beneficiarilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Astfel, pentru România este la fel de important ca elevii vorbitori de limba găgăuză, rusă sau bulgară să poată beneficia de aceleași condiții de transport școlar ca și elevii vorbitori de limbă română, indiferent de regiunea în care locuiesc.

Tot aici se adaugă și gazoductul Iași-Ungheni-Chișinu care are capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova de la 1,5 până la 2,2 miliarde de metri cubi pe an, așa cum s-a convenit cu autoritățile din Republica Moldova, de la 4 la 6 milioane metri cubi pe zi. Un ultim ajutor în acest sens a avut loc în contextul pandemiei de COVID-19, când la începutul lunii mai misiunea umanitară a adus în Republica Moldova un ajutor care constă în medicamente necesare pentru pacienții internați acum în spitalele din Moldova. E vorba de 1200 de cutii de Platinium, 1600 de cutii de Kaletra, 500 de mii de măști ffp2, 25 de mii de combinezoane de protecție, cinci mii de ochelari, cinci mii de viziere, zece izolete, 40 de mii de litri de alcool sanitar și 25 de mii de litri de biocid.

România acordă o importanță deosebită relațiilor bilaterale cu Republica Moldova și va continua să susțină financiar acele proiecte care au un impact direct asupra îmbunătățirii calității vieții cetățenilor.