Armata, voluntarii și generalii la grămadă

Postat la: 16.03.2017 |

Armata, voluntarii și generalii la grămadă

"Ţară, ţară, vrem ostaşi!" cam aşa sună anunţul postat recent pe contul de Facebook al Ministerului Apărării Naţionale. Practic, armata română vrea să angajeze anul acesta vreo 2.800 de voluntari, fiind vorba de soldaţi, subofiţeri şi maiştri, care vor putea fi recrutaţi în baza studiilor, dar şi în urma testelor psihologice, medicale şi fizice.

Cei care doresc să facă parte voluntar din Ministerul Apărării vor fi antrenaţi trei luni pe an, în cadrul mai multor stagii de pregătire, după care vor fi trecuţi apoi în rezervă şi plătiţi în tot acest timp de armata. Ca atare, în cazul unui conflict, armata vrea să poată apela în termen foarte scurt la rezerviştii voluntari. Acest proiect al legii rezerviștilor aflat acum în dezbatere publică, readuce în prim plan deficitul de cadre militare calificate şi bine pregătite din armata română, dar, totodată, şi puzderia de generali cu patru stele şi amirali făcuţi peste noapte, adică la apelul bocancilor, după 1990.

În perioada 30 decembrie 1947 - 22 decembrie 1989, PCR a creat o armată de tip nou, denumită armata populară. Efectivele acesteia au oscilat, funcţie de evoluţia situaţiei internaţionale între 138.000 militari, stabiliţi conform Tratatului de pace la sfîrşitul anului 1947 şi 320.000 militari în 1989. Organizarea, dotarea, instruirea, echiparea şi sistemul de selecţionare şi promovare a cadrelor, preluate de la armata sovietică, vor fi înlocuite treptat după 1958 revenindu-se la tradiţiile armatei române. Înzestrarea armatei s-a îmbunătățit, în mod deosebit după 1968, când s-au pus bazele unei industrii naţionale de apărare, care a fost în măsură, la nivelul anilor '80, să asigure în proporţie de aproximativ 75% din nevoile tuturor structurilor de apărare.

Situaţia armatei s-a deteriorat după 1980 din cauza fondurilor insuficiente alocate şi sporirii participării militarilor în economia naţională. Însă, ttrebuie precizat că elita militară din perioada comunistă era reprezentată de cei 7 generali de armată. Doar patru generali de armată erau activi când au fost avansaţi la acest grad (Iacob Teclu, Ion Tutoveanu, Ion Ioniţă şi Constantin Vasiliu Răşcanu), unul era în retragere (Dumitru Dămăceanu), iar ceilalţi doi (Emil Bodnăraş şi Leontin Sălăjan) aveau poziţii nespecifice sistemului militar. Vârsta de avansare la primul grad de general a oscilat între 31 şi 46 ani, iar la gradul de general de armată între 46 şi 74 ani.

Conform declaraţiei generalului Nicolae Spiroiu, până la sfîrşitul anului 1991 un număr de peste 7.000 de cadre au beneficiat de avansări la excepţional, în cea mai mare parte nemeritate. Primul avansat la excepţional a fost chiar colonelul Nicolae Spiroiu în 28 decembrie 1989 urmat de: Gheorghe Iordachi Grigoraş (11ianuarie 1990), George Ioan Dănescu (27 noiembrie 1990) Mihail Eugeniu Popescu (29 noiembrie 1991) Gheorghe Bucşe (24 octombrie 1992). Cantraamiralul Gheorghe Anghelescu va fi numit la 01 aprilie 1990 comandant al Marinei Militare, iar colonelul Nicolae Berechet va fi numit şef al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Argeş. Maiorul Mircea Chelaru, fostul aghiotant al generalului Ion Gheorghe, şeful cercetării Diviziei 57 Tancuri în decembrie 1989, este avansat locotenent colonel şi colonel pînă la şfîrşitul anului 1990 şi promovat ca director al Diviziunii III de contraspionaj la SRI, ulterior fiind numit ca ataşat militar aero şi naval al României în Iordania.

Potrivit statisticilor oficiale, de la 23 august 1944 și până la 1 decembrie 2011 (67 ani) șefii de stat ai României au înaintat la gradul de general cu 4 stele (și echivalentul de amiral și chestor general), cel mai înalt grad militar în timp de pace, 68 de generali. Astfel, decretele de înaintare au fost semnate de: - Traian Băsescu pentru 27 de generali; - Ion Iliescu pentru 24 de generali; - Emil Constantinescu pentru 6 generali; - Mihai I pentru 5 generali; - Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru 3 generali; - Nicolae Ceaușescu, pentru 3 generali. Astăzi, Armata Română, ca forţă militară, s-a redus considerabil, ajungând pe locul 57 în lume, lângă armatele din Camerun, Mozambic şi Angola. Practic, Armata Română activă numără azi circa 73.000 de militari gata să intre în luptă şi 80 000 de rezervişti, dar în schimb avem și o armată de generali făcuți la apelul bocancilor. Trist, dar adevărat!

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Armata, voluntarii și generalii la grămadă

Postat la: 16.03.2017 |

0

"Ţară, ţară, vrem ostaşi!" cam aşa sună anunţul postat recent pe contul de Facebook al Ministerului Apărării Naţionale. Practic, armata română vrea să angajeze anul acesta vreo 2.800 de voluntari, fiind vorba de soldaţi, subofiţeri şi maiştri, care vor putea fi recrutaţi în baza studiilor, dar şi în urma testelor psihologice, medicale şi fizice.

Cei care doresc să facă parte voluntar din Ministerul Apărării vor fi antrenaţi trei luni pe an, în cadrul mai multor stagii de pregătire, după care vor fi trecuţi apoi în rezervă şi plătiţi în tot acest timp de armata. Ca atare, în cazul unui conflict, armata vrea să poată apela în termen foarte scurt la rezerviştii voluntari. Acest proiect al legii rezerviștilor aflat acum în dezbatere publică, readuce în prim plan deficitul de cadre militare calificate şi bine pregătite din armata română, dar, totodată, şi puzderia de generali cu patru stele şi amirali făcuţi peste noapte, adică la apelul bocancilor, după 1990.

În perioada 30 decembrie 1947 - 22 decembrie 1989, PCR a creat o armată de tip nou, denumită armata populară. Efectivele acesteia au oscilat, funcţie de evoluţia situaţiei internaţionale între 138.000 militari, stabiliţi conform Tratatului de pace la sfîrşitul anului 1947 şi 320.000 militari în 1989. Organizarea, dotarea, instruirea, echiparea şi sistemul de selecţionare şi promovare a cadrelor, preluate de la armata sovietică, vor fi înlocuite treptat după 1958 revenindu-se la tradiţiile armatei române. Înzestrarea armatei s-a îmbunătățit, în mod deosebit după 1968, când s-au pus bazele unei industrii naţionale de apărare, care a fost în măsură, la nivelul anilor '80, să asigure în proporţie de aproximativ 75% din nevoile tuturor structurilor de apărare.

Situaţia armatei s-a deteriorat după 1980 din cauza fondurilor insuficiente alocate şi sporirii participării militarilor în economia naţională. Însă, ttrebuie precizat că elita militară din perioada comunistă era reprezentată de cei 7 generali de armată. Doar patru generali de armată erau activi când au fost avansaţi la acest grad (Iacob Teclu, Ion Tutoveanu, Ion Ioniţă şi Constantin Vasiliu Răşcanu), unul era în retragere (Dumitru Dămăceanu), iar ceilalţi doi (Emil Bodnăraş şi Leontin Sălăjan) aveau poziţii nespecifice sistemului militar. Vârsta de avansare la primul grad de general a oscilat între 31 şi 46 ani, iar la gradul de general de armată între 46 şi 74 ani.

Conform declaraţiei generalului Nicolae Spiroiu, până la sfîrşitul anului 1991 un număr de peste 7.000 de cadre au beneficiat de avansări la excepţional, în cea mai mare parte nemeritate. Primul avansat la excepţional a fost chiar colonelul Nicolae Spiroiu în 28 decembrie 1989 urmat de: Gheorghe Iordachi Grigoraş (11ianuarie 1990), George Ioan Dănescu (27 noiembrie 1990) Mihail Eugeniu Popescu (29 noiembrie 1991) Gheorghe Bucşe (24 octombrie 1992). Cantraamiralul Gheorghe Anghelescu va fi numit la 01 aprilie 1990 comandant al Marinei Militare, iar colonelul Nicolae Berechet va fi numit şef al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Argeş. Maiorul Mircea Chelaru, fostul aghiotant al generalului Ion Gheorghe, şeful cercetării Diviziei 57 Tancuri în decembrie 1989, este avansat locotenent colonel şi colonel pînă la şfîrşitul anului 1990 şi promovat ca director al Diviziunii III de contraspionaj la SRI, ulterior fiind numit ca ataşat militar aero şi naval al României în Iordania.

Potrivit statisticilor oficiale, de la 23 august 1944 și până la 1 decembrie 2011 (67 ani) șefii de stat ai României au înaintat la gradul de general cu 4 stele (și echivalentul de amiral și chestor general), cel mai înalt grad militar în timp de pace, 68 de generali. Astfel, decretele de înaintare au fost semnate de: - Traian Băsescu pentru 27 de generali; - Ion Iliescu pentru 24 de generali; - Emil Constantinescu pentru 6 generali; - Mihai I pentru 5 generali; - Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru 3 generali; - Nicolae Ceaușescu, pentru 3 generali. Astăzi, Armata Română, ca forţă militară, s-a redus considerabil, ajungând pe locul 57 în lume, lângă armatele din Camerun, Mozambic şi Angola. Practic, Armata Română activă numără azi circa 73.000 de militari gata să intre în luptă şi 80 000 de rezervişti, dar în schimb avem și o armată de generali făcuți la apelul bocancilor. Trist, dar adevărat!

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE