Câţi bani câştigăm şi cum îi cheltuim

Postat la: 28.04.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Câţi bani câştigăm şi cum îi cheltuim

Sună... prietenos ce spunea Keynes, preluat de Krugman în timpul recesiunii din 2009: Europa politică şi Europa din stradă strigă „fără austeritate". Iar noi, în România, în 2021, pe creasta celui de-al treilea val al crizei actuale, vrem „fără austeritate". Cuvântul a fost înţeles îngust şi folosit aiurea în timpul crizei precedente, a fost pus prea mult accent pe conotaţiile lui morale puternice şi mulţi politicieni l-au folosit fără ca inspiraţia lor să fi atins forma cea mai bună.

E cert, acum, că nu austeritate este cuvântul la care să ne uităm şi de care să ne legăm speranţa în recuperarea aşteptată, ci cu totul altul: corecţie! Ceea ce a fost stricat din motive subiective, până când societatea, la nivelul unei mase critice, a înţeles gravitatea crizei, ori ce am avut şi avem de suferit obiectiv din cauza forţei cu care criza sănătăţii publice a lovit economia şi relaţiile sociale, va fi nevoie să fie corectat. O parte a şi fost corectat. Dacă în trimestrul doi economia a fost dată peste cap şi s-a rostogolit 12 trepte în jos în trimestrele trei şi patru am recuperat o bună parte din ce pierduserăm. Aşa că la sfârsitul anului 2020 PIB-ul a avut o pierdere de altitudine de numai 3,9 la sută. Iar pentru acest an, potrivit prognozelor făcute de mari centre de analiză, între care FMI, avem şansa, după ce vom trage linie, să înregistrăm una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană.

Dar, privind în viitorul foarte apropiat, tocmai acest tip de creştere economică, în viteză, va avea nevoie de cea mai profundă corecţie. Începând cu felul în care ne-am obişnuit, timp de mulţi ani, să interpretăm acest PIB vitezoman. Fără să vedem ce lasă înapoi. Pentru că înapoi e istoria noastră. O istorie cu mulţi ani de creşteri în viteză, cu niveluri ale PIB-ului de 7 sau 8 la sută, fără să-i fie asigurată sustenabilitatea. Iar un PIB nesustenabil a suportat în toate etapele creşterii plus, fără excepţii, două neajunsuri pregnante: 1) bani prea puţini în bugetele gospodăriilor populaţiei şi 2) un suflu slab de înaintare, cum s-a întâmplat şi în ultimii cinci ani pentru care avem rezultate finale, când ritmul de creştere de 7 la sută din 2017 n-a mai putut să fie susţinut, pierzând trei puncte procentuale în următorii doi ani şi intrând în contracţie în cel de-al treilea.

În comentariul de azi mă voi referi la primul punct: banii din gospodăriile populaţiei. Revin la Keynes, care ne-a învăţat că, dacă vrem să înţelegem bine semnificaţiile cifrelor din oricare economie, prosperă ori mai puţin prosperă, să începem prin a număra câştigurile şi cheltuielile populaţiei. INS nostru face trimestrial această numărătoare, în cadrul unei anchete integrate în care analizează toate categoriile de venituri şi de cheltuieli, după care ne aduce la cunoştinţă într-un comunicat nivelurile lor medii. Sunt multe date de adunat, multe calcule de făcut, toate astea cer timp, aşa că abia în cursul acestei luni a fost publicat comunicatul cu datele din trimestrul al patrulea din 2020. Iar următorul comunicat, care va veni în iunie, va cuprinde datele din primul trimestru al acestui an.

Faptul că, înaintea Paştelui 2021, dispunem doar de datele din trimestrul patru - 2020 nu ridică o prea mare problemă. Analizele din ultimii cinci ani diferă, de la un trimestru la altul, doar în privinţa cifrelor ce exprimă nivelurile veniturilor şi cheltuielilor populaţiei, dar diferenţele sunt în mică măsură semnificative. În rest, de la un trimestru la altul, comunicatele schiţează aceeaşi structură anacronică a veniturilor, în contrast cu rigorile unei economii de tip capitalist, aceleaşi nevoi de corecţie privind cumpărăturile, investiţiile angajate de gospodării sau cheltuielile pentru educaţie.

După ce, ani la rând, chletuielile gospodăriilor pentru băuturi alcoolice şi ţigări au fost constant mai mari decât cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, laolaltă, trimestrul patru din 2020 a adus o premieră. A fost inversat raportul. Din totalul cheltuielilor de consum, cumpărăturile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte au înregistrat 8,5 procente, iar cele pentru alcool şi ţigări 8,3. Răsturnare nesemnificativă... dar e un început. Educaţia a căzut de la 0,4 la 0,3, investiţiile au urcat de la 0,3 la 0,4 la sută s. a. m.d. Să reţinem că din suma totală ce reprezintă venitul mediu al unei gospodării, de 5.384 de lei, au fost cheltuite 86 de procente, adică 4.627 de lei.

Problema-problemelor o constituie structura veniturilor. Grosul lor, de 87,4 la sută, este adunat din salarii, pensii şi alte prestaţii sociale. Până la 95,8 la sută se adaugă veniturile în natură şi alte venituri. Până aici putem înregistra, ca venituri furnizate de maşinăria capitalistă de producţie, doar partea de salarii ce vine de la angajaţii firmelor cu capital privat. Şi mai rămân 4,2 procente - mult prea puţin pentru o ţară care îşi doreşte să obţină mai mult PIB pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare decât obţine acum - în care să încapă veniturile din capital care să schimbe nivelul de trai.

Adrian Vasilescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Câţi bani câştigăm şi cum îi cheltuim

Postat la: 28.04.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Sună... prietenos ce spunea Keynes, preluat de Krugman în timpul recesiunii din 2009: Europa politică şi Europa din stradă strigă „fără austeritate". Iar noi, în România, în 2021, pe creasta celui de-al treilea val al crizei actuale, vrem „fără austeritate". Cuvântul a fost înţeles îngust şi folosit aiurea în timpul crizei precedente, a fost pus prea mult accent pe conotaţiile lui morale puternice şi mulţi politicieni l-au folosit fără ca inspiraţia lor să fi atins forma cea mai bună.

E cert, acum, că nu austeritate este cuvântul la care să ne uităm şi de care să ne legăm speranţa în recuperarea aşteptată, ci cu totul altul: corecţie! Ceea ce a fost stricat din motive subiective, până când societatea, la nivelul unei mase critice, a înţeles gravitatea crizei, ori ce am avut şi avem de suferit obiectiv din cauza forţei cu care criza sănătăţii publice a lovit economia şi relaţiile sociale, va fi nevoie să fie corectat. O parte a şi fost corectat. Dacă în trimestrul doi economia a fost dată peste cap şi s-a rostogolit 12 trepte în jos în trimestrele trei şi patru am recuperat o bună parte din ce pierduserăm. Aşa că la sfârsitul anului 2020 PIB-ul a avut o pierdere de altitudine de numai 3,9 la sută. Iar pentru acest an, potrivit prognozelor făcute de mari centre de analiză, între care FMI, avem şansa, după ce vom trage linie, să înregistrăm una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană.

Dar, privind în viitorul foarte apropiat, tocmai acest tip de creştere economică, în viteză, va avea nevoie de cea mai profundă corecţie. Începând cu felul în care ne-am obişnuit, timp de mulţi ani, să interpretăm acest PIB vitezoman. Fără să vedem ce lasă înapoi. Pentru că înapoi e istoria noastră. O istorie cu mulţi ani de creşteri în viteză, cu niveluri ale PIB-ului de 7 sau 8 la sută, fără să-i fie asigurată sustenabilitatea. Iar un PIB nesustenabil a suportat în toate etapele creşterii plus, fără excepţii, două neajunsuri pregnante: 1) bani prea puţini în bugetele gospodăriilor populaţiei şi 2) un suflu slab de înaintare, cum s-a întâmplat şi în ultimii cinci ani pentru care avem rezultate finale, când ritmul de creştere de 7 la sută din 2017 n-a mai putut să fie susţinut, pierzând trei puncte procentuale în următorii doi ani şi intrând în contracţie în cel de-al treilea.

În comentariul de azi mă voi referi la primul punct: banii din gospodăriile populaţiei. Revin la Keynes, care ne-a învăţat că, dacă vrem să înţelegem bine semnificaţiile cifrelor din oricare economie, prosperă ori mai puţin prosperă, să începem prin a număra câştigurile şi cheltuielile populaţiei. INS nostru face trimestrial această numărătoare, în cadrul unei anchete integrate în care analizează toate categoriile de venituri şi de cheltuieli, după care ne aduce la cunoştinţă într-un comunicat nivelurile lor medii. Sunt multe date de adunat, multe calcule de făcut, toate astea cer timp, aşa că abia în cursul acestei luni a fost publicat comunicatul cu datele din trimestrul al patrulea din 2020. Iar următorul comunicat, care va veni în iunie, va cuprinde datele din primul trimestru al acestui an.

Faptul că, înaintea Paştelui 2021, dispunem doar de datele din trimestrul patru - 2020 nu ridică o prea mare problemă. Analizele din ultimii cinci ani diferă, de la un trimestru la altul, doar în privinţa cifrelor ce exprimă nivelurile veniturilor şi cheltuielilor populaţiei, dar diferenţele sunt în mică măsură semnificative. În rest, de la un trimestru la altul, comunicatele schiţează aceeaşi structură anacronică a veniturilor, în contrast cu rigorile unei economii de tip capitalist, aceleaşi nevoi de corecţie privind cumpărăturile, investiţiile angajate de gospodării sau cheltuielile pentru educaţie.

După ce, ani la rând, chletuielile gospodăriilor pentru băuturi alcoolice şi ţigări au fost constant mai mari decât cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, laolaltă, trimestrul patru din 2020 a adus o premieră. A fost inversat raportul. Din totalul cheltuielilor de consum, cumpărăturile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte au înregistrat 8,5 procente, iar cele pentru alcool şi ţigări 8,3. Răsturnare nesemnificativă... dar e un început. Educaţia a căzut de la 0,4 la 0,3, investiţiile au urcat de la 0,3 la 0,4 la sută s. a. m.d. Să reţinem că din suma totală ce reprezintă venitul mediu al unei gospodării, de 5.384 de lei, au fost cheltuite 86 de procente, adică 4.627 de lei.

Problema-problemelor o constituie structura veniturilor. Grosul lor, de 87,4 la sută, este adunat din salarii, pensii şi alte prestaţii sociale. Până la 95,8 la sută se adaugă veniturile în natură şi alte venituri. Până aici putem înregistra, ca venituri furnizate de maşinăria capitalistă de producţie, doar partea de salarii ce vine de la angajaţii firmelor cu capital privat. Şi mai rămân 4,2 procente - mult prea puţin pentru o ţară care îşi doreşte să obţină mai mult PIB pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare decât obţine acum - în care să încapă veniturile din capital care să schimbe nivelul de trai.

Adrian Vasilescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE