Care va fi impactul creşterii dobânzilor
Postat la: 20.12.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

După un an cu cele mai scăzute dobânzi la creditele imobiliare şi de consum - în T4 IRCC a fost de 1,08% - urmează cel puţin 2 ani de creştere a dobânzilor. Băncile ar trebui să le simuleze clienţilor cât ar fi rata lunară de plată şi IRCC dacă dobânda de referinţă la BNR creşte la 5,5%
Acum câteva zile, echipa de economişti de la Londra a J.P. Morgan, cea mai mare bancă americană - principalul economist pe regiune fiind Nicolae Chidesciuc, fostul economist-şef al ING Bank România - a dat către investitori un raport legat de evoluţia inflaţiei din România, mişcările BNR de contracarare a inflaţiei. Economiştii cred că BNR a acţionat destul de târziu şi cu prea puţină forţă pentru a începe lupta cu creşterea explozivă a inflaţiei. În aceste condiţii, pe 10 ianuarie, când BNR are şedinţă de politică monetară, Isărescu ar putea majora dobânda de la 1,75% la 2,25%, adică un pas de 0,5 pp în loc de 0,25 pp.
Inflaţia a ajuns la 7,8% în noiembrie, faţă de 7,9% în octombrie, scăderea insignifiantă datorându-se plafonării preţurilor la gaze şi electricitate. Dacă nu ar fi fost această plafonare, am fi putut vedea cum inflaţia se apropie de 10%. Oricum, J.P. Morgan crede că în aprilie, după expirarea plafonării, inflaţia va urca la 9%.
Pentru BNR şi pentru economie urmează o lungă perioadă de creştere a dobânzilor, prevăd economiştii, pentru a ajunge din urmă inflaţia şi a încerca să inverseze trendul. Economiştii de la J.P. Morgan cred că în 2023 BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la nu mai puţin de 5,5%, dacă nu chiar peste. Faţă de un nivel al dobânzii de 1,75% acum, o creştere la 5,5%, dacă se va întâmpla, va trimite o undă de şoc pe piaţă şi în ratele lunare de plată atât pentru persoanele fizice cât şi pentru companii.
Anul 2021 a fost un an de vis pentru cei care au luat credite, pentru că dobânzile au fost în scădere - BNR a redus dobânda de referinţă de două ori la începutul anului, de la 2% la 1,5% şi apoi la 1,25%.
Cu o piaţă supralichidă în prima parte a anului, IRCC-ul, dobânda de referinţă pentru creditele imobiliare noi şi cele de consum, a coborât la cel mai redus nivel: în T4 IRCC a fost de 1,08%, pentru că acest nivel se bazează pe tranzacţiile efectiv realizate pe piaţa interbancară de către bănci cu 6 luni în urmă.
De la jumătatea anului, odată ce inflaţia a apărut de nicăieri, condiţiile au început să se schimbe, iar dobânzile au început să urce.
Din ianuarie, nivelul IRCC va îngloba ce s-a întâmplat în T3, atunci când dobânzile au început să crească.
Acest trend de creştere a dobânzilor se va menţine pe tot parcursul anului, analiştii aşteptându-se ca BNR să majoreze de cel puţin patru ori dobânda de referinţă astfel încât, până în prima parte a lui 2022, dobânda la BNR să ajungă la 3%, dacă nu chiar la 3,5%.
Persoanele fizice încă nu percep această creştere a dobânzilor pentru că ratele la bancă - IRCC plus marja băncii - au în spate ce s-a întâmplat acum şase luni.
Chiar şi aşa, băncile ar trebui să facă simulări şi să le arate clienţilor, atât celor vechi cât şi celor noi, cum ar evolua rata lor la bancă, cum ar creşte şi la cât, dacă BNR majorează dobânzile şi ce influenţă va avea asupra IRCC.
Pentru creditele imobiliare, unde rata este mai mare, s-ar putea să existe surprize pe care clienţii s-ar putea să nu le poată duce.
Deja BNR se uită cu atenţie la piaţa imobiliară: avansul pentru creditele imobiliare de investiţii va creşte de la 1 ianuarie de la 15% la 25%. Nu ar fi exclus ca avansul să crească şi la creditele imobiliare ipotecare, mai ales că va urma un val de creşteri de preţuri la apartamente datorită majorării preţurilor materialelor de construcţii şi a creşterii plafonului de la 90.000 la 140.000 de euro pentru un apartament, pentru care se aplică un TVA de 5% şi nu de 19%. Această creştere a plafonului cu TVA redus va duce la creşterea preţurilor şi implicit la o expunere mai mare a clienţilor.
Creditul ipotecar care trebuie luat pentru achiziţia unui apartament se majorează dacă preţul creşte, dar acest lucru vine şi pe fondul unor majorări ale dobânzii, ceea ce în final se va traduce printr-o rată lunară de plată mai mare.
Deci atenţie, vine şi creşterea creditului şi creşterea dobânzii!
Anul 2021 a fost un an record pentru bănci în acordarea de credite ipotecare şi imobiliare, iar calculele se făceau la un IRCC care beneficia de cele mai scăzute dobânzi.
Pentru companii creşterea dobânzilor se vede prin majorarea ROBOR, care nu are un decalaj de 6 luni: vineri, ROBOR a fost cotat la 2,82% faţă de 1,67%, cât era în vară.
ROBOR este un indicator mai puţin corect, pentru că se bazează pe cotaţiile afişate de bănci timp de 15 minute şi nu are în spate tranzacţii semnificative la dobânzile respective.
Dar ROBOR-ul reflectă mai bine, în timp real, creşterea inflaţiei.
România nu poate rezista la nesfârşit cu cea mai mare dobândă negativă din regiune, ca diferenţă între inflaţie şi dobânda de referinţă a Băncii Naţionale, respectiv la o inflaţie de 7,8% şi o dobândă de referinţă de 1,75%, avem o dobândă real negativă de 6,15%.
Piaţa titlurilor de stat, acolo unde investitorii reacţionează imediat, la orice mişcare - fie de inflaţie, fie de criză politică -, este lovită în plin, astfel încât acum dobânzile efective de tranzacţionare depăşesc 5%. Spre exemplu, vineri randamentul la titlurile pe 10 ani a fost cotat la 5,27%, la titlurile pe 5 ani la 4,92%, la titlurile pe 3 ani la 4,58%, la 1 an 4,05%, iar la 6 luni la 3,58%. Creşterea dobânzilor şi impactul acestei mişcări asupra portofoliilor de titluri de stat deţinute de bănci a fost obiectul unei analize în comitetul de macrostabilitate, acolo unde Isărescu discută la aceeaşi masă cu ministrul finanţelor şi cu preşedintele ASF teme care ar putea avea impact asupra stabilităţii financiare a României.
În momentul în care creşte dobânda valoarea titlurilor de stat scade, deci valoarea la zi a portofoliului de titluri de stat deţinut de bănci se reduce, iar băncile trebuie "să acopere" diferenţa.
Băncile din România sunt superexpuse pe titluri de stat, aşa că orice modificare a dobânzii le loveşte în plin într-un sens negativ, cum este acum, sau pozitiv, atunci când BNR a redus dobânda de referinţă iar valoarea titlurilor a crescut.
Creşterea dobânzilor şi reducerea valorii titlurilor de stat a lovit şi Pilonul II de Pensii, care are o expunere de 65% din active pe titlurile de stat româneşti. Analiştii nu ştiu încă cum va reacţiona ROBOR, mai ales la ce nivel se va duce dacă BNR majorează dobânda de referinţă. Mai mult decât atât, se pune problema cum va creşte IRCC şi la cât, dacă BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 5,5% cum crede JP Morgan, sau chiar peste.
Pentru a nu fi şocul prea mare şi a-şi pregăti clienţii din timp, băncile ar trebui să simuleze creşterea IRCC-ului în 2022 şi 2023, să sperăm că nu vom avea şi 2024, şi la cât vor ajunge ratele lunare de plată la creditele luate.
Creşterea dobânzilor se va petrece peste tot în lume: Fed - Banca Centrală a SUA - a anunţat pieţele că anul viitor s-ar putea să aibă trei majorări de dobândă. Dacă aşa se va întâmpla, se va pune în mişcare şi Banca Centrală Europeană, care are o dobândă de referinţă de minus 0,5%.
BNR nu poate rămâne pe loc, mai ales că Ministerul Finanţelor are nevoie de bani pentru refinanţarea datoriilor anterioare (datoria publică a ajuns la 556 mld. lei), plus deficitul bugetar de anul viitor, care se apropie de 80 mld. lei.
Băncile din România sunt supraexpuse pe titluri de stat, aşa că Ministerul Finanţelor dar şi BNR au nevoie şi de alţi investitori care să cumpere titlurile de stat româneşti. În ultimul deceniu a venit Pilonul II de Pensii care acum experimentează care este impactul creşterii dobânzilor asupra valorii titlurilor de stat deţinute.
Deci să ne pregătim pentru rate luare de plată mai mari. Acum să vedem cât de mari.
Cristian Hostiuc
-
Reforma de personal a muzeelor trece prin haremu' lu' frații Pește
Adi este director de muzeu, cu biroul la șosea, intr-un palat cu vedere la gradina. Are pe mana 20 de imobile din care j ...
-
Nu cred că va avea loc o întâlnire Zelensky - Putin
În primul rand pentru ca pe Putin nu-l intereseaza așa ceva. Jocul intre cei doi pare acum ceva de genul cine iși ...
-
România e "Cenușăreasa" Europei - e praf și pulbere!
Am tot analizat și comentat, inclusiv de la acest microfon, consecințele intalnirii liderilor UE cu Trump, la Casa Alba. ...
-
Junta care conduce România din umbră (II)
În ultimii 7-8 ani a devenit tot mai vizibil ca Romania nu mai este condusa de președinții aleși (Klaus Iohannis, ...
-
Pe cine crezi că păcălești, Oana Țoiu?
Ministrul de Externe a batut toba in targ ca da o tura in State sa pregateasca saritura peste ocean a lui ND și intalnir ...
-
„Lovește, vreau să mor creștin!"
Se spune ca de pe crucea pe care era rastignit Iisus vedea cu ultimile-i zvacniri de viața pamanteasca doua lucruri, car ...
-
Pentru PSD, proprietatea privată rămâne un „moft"
Numarul salariaților activi la 30 Iunie 2025, era, conform Ministerului Muncii de 5.727.660. salariul mediu brut era, to ...
-
De ce România nu este la masa deciziilor
Singurul nostru argument ca nu participam la discuțiile unde se iau cele mai importante decizii in privința razboiului d ...
-
Intră România în incapacitate de plată?
În primul rand, aceasta expresie „incapacitate de plata", care este expresia corecta in discuție la aceasta ...
-
Junta care conduce România din umbră (I)
În ultimii 7-8 ani a devenit tot mai vizibil ca Romania nu mai este condusa de președinții aleși (Klaus Iohannis, ...
-
Avem antrenament la dezastre!
Cine nu ar vrea sa ne fie finalmente bine impreuna? E vara inca și ma bucur ca un copil de toate culorile ei ca și cand ...
-
Dedesubturile relației Putin-Trump: „E mai mult decât o curtoazie"
Lucrurile sunt clare: cei doi președinți au ajuns la un consens, iar Ucraina și UE trebuie sa stabileasca daca agreeaza ...
-
Putin - Trump - knock-out din prima repriza!
Putin a stiut punctul cel mai slab al delegatiei americane: istoria conflictului. Nu este de mirare care a fost strateg ...
-
Întâlnirea Trump - Putin: S-au pus cartile pe masă!
Peste 100 de ani istoricii vor vedea o stenograma, o inregistrare, un memorandum ceva cu cele 3 ore de discuții. Pana at ...
-
Alaska marilor speranțe înghețate
Aproape 3 ore in loc de 7 așa cum s-a estimat, doua declarații evazive, esopice, sibilinice sau estompate la sfarșitul i ...
-
O invitație la șpagă și evaziune fiscală
Ministerul Finanțelor vehiculeaza un proiect de lege de amnistie fiscala mascata a corporațiilor care practica optimizar ...
-
"Dar noi am furat mai puțin!"
Cand a devenit, oare, Ilie Bolojan virtuosul slujitor public interesat sa opreasca risipirea și jefuirea banului public? ...
-
Cum vede Departamentul de Stat problema anulării alegerilor din România
Raportul pe anul 2024 al Departamentului de Stat al SUA cu privire la drepturile omului in Romania consemneaza in debutu ...
-
Ce vrea Rusia?
a) În UcrainaDemantelarea Ucrainei in actuala forma, transformarea ei intr-un stat marioneta, stat clientelar, sta ...
-
Pe ea n-ar fi violat-o nimeni!
Voi ați observat ca nicușoriștii au o nevoie patologica de a vorbi despre idolul lor? Antinicușoriștii fac caterinca, se ...
-
Taxele pe salarii să scadă cu 30%. Guvernul să ia bani de la șpăguitori!
Masurile de austeritate adoptate de guvernul Bolojan prin Pachetul 1 de masuri și cele care urmeaza in Pachetul 2, vor b ...
-
Avatarurile inteligenței artificiale
Parte din boții lui Musk produși de xAI sunt facuți dupa chipul și asemanarea creatorului lor, de unde și vorba, cum e t ...
-
Statul contra națiunii. Dedesubtul tentativei de expropriere a asiguraților de la Pilonul 2 de pensii
Daca tot nu va era clar pana acum, atunci lovitura de miliarde lei aplicata de guvern și ASF asiguraților la pensii priv ...
-
Vătaful colonial Bolojan expropriază băștinașii. Jaful de 23 miliarde euro din banii românilor
Scriu la cald despre scelerata manevra a Guvernului Bolojan care vrea sa exproprieze banii deținuți de romani in fonduri ...
-
România care și-a boicotat propriul protocol
Pe 5 august 2025, Ion Iliescu, primul președinte ales dupa Revoluția din 1989 a plecat dintre noi. Funeraliile de stat, ...
-
O SINISTRĂ DEZNĂDEJDE
Îmi cer scuze, de la bun inceput, ca am sa va ocup timpul cu un text desprte mine. Parțial mai mult despre mine de ...
-
Pilonul II: Străinii au liber la banii românilor
Pe vremea cand Liviu Dragnea a vrut sa modifice la fel regulile privind pensiile private, romanii au ieșit in strada. 17 ...
-
Afaceriștii din jurul lui Bolojan. All inclusive capii mafiilor imobiliară și funciară din Oradea (II)
În ultimii 15-16 ani, perioada care coincide cu era Bolojan de la Primaria Municipiului Oradea și de la Con ...
-
Minciuna că Iliescu, și nu rușii, a reușit salvarea RO de la dezintegrare în 1990, este, culmea, promovată azi de către vechi securiști, unii foști agenți de influență KGB!
Informația ca Ion Iliescu a fost impus ca lider al Romaniei de catre ruși, in 1989 a inceput, in sfarșit, sa circule lib ...
-
Între obligație și considerație, la catafalcul lui Ion Iliescu
Osatura statului roman este cladita pe temelia pusa de Ion Iliescu. Cartea de vizita a Romaniei, credibilitatea și predi ...
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu