Deși Iisus Hristos este personaj central în Coran, cartea sfântă a Islamului neagă răstignirea

Postat la: 11.04.2026 |

Deși Iisus Hristos este personaj central în Coran, cartea sfântă a Islamului neagă răstignirea

Sunt 93 de referiri la Iisus în Coran, sub numele coranice Isa; Ibn Maryam - Fiul Mariei; Al_Masih - Mesia; Ulul 'Azm - „cei cu voință puternică”, desemnând un grup de profeți aleși (Rasul) care s-au distins printr-o răbdare, rezistență și devotament excepționale în îndeplinirea misiunii divine; Kalimat-Allah - Cuvântul lui Dumnezeu.

Islamul pune accent pe natura sa umană și pe miracolul nașterii sale, dar îl numește mesager al lui Dumnezeu și nu fiul său, respingând dogma Sfintei Treimi. Coranul descrie nașterea lui Iisus ca fiind un eveniment miraculos, fiind singurul profet a cărui istorie este consemnată în amănunțime. 

Îngerul Gavriil (Jibreel) îi apare fecioarei Mariei (Maryam) pentru a-i vesti nașterea unui fiu curat. Sura 19 menționează că Maria s-a retras într-un loc îndepărtat, unde a născut lângă tulpina unui palmier care i-a oferit hrană și apă prin miracol.

Coranul spune că Iisus a vorbit încă din leagăn pentru a o apăra pe mama sa de acuzațiile de necurăție, declarându-se robul lui Dumnezeu și profet. În Coran, miracolele lui Iisus (Mu'jizat) sunt prezentate ca dovezi clare ale misiunii sale profetice.

Când Maria s-a întors la poporul său cu pruncul, aceștia au acuzat-o de imoralitate, Iisus a prins glas și a mărturisit: „Eu sunt robul lui Dumnezeu! El mi-a dat Scriptura și m-a făcut profet” (Sura 19:30-33).

Coranul relatează că Iisus a plăsmuit din lut chipul unei păsări, a suflat asupra ei, iar aceasta a prins viață și a zburat (Sura 3:49). Acest detaliu apare și în Evanghelia (apocrifă) a lui Toma, dar nicăieri în cele canonice.

Există două locuri în Coran care consemnează că Iisus vindeca orbi și leproși și învia morții: „...și-i voi tămădui pe orb și pe lepros și îi voi învia pe morți, cu voia lui Dumnezeu.” (Sura 3:49);

„...și când ai tămăduit pe orb și pe lepros cu voia mea; și când ai scos pe morți [din mormintele lor] cu voia mea...” (Sura 5:110). La cererea apostolilor săi (Al-Hawariyyun), care doreau o dovadă pentru a-și liniști inimile, Iisus s-a rugat și Dumnezeu a trimis de sus o masă întinsă cu hrană (Sura 5:112-115).  

În ceea ce privește sfârșitul vieții sale pământești, Coranul respinge categoric faptul că Iisus ar fi fost ucis sau răstignit. „Şi din pricina vorbelor lor: "Noi l-am omorât pe Mesia Iisus, fiul Mariei, trimisul lui Dumnezeu!", în vreme ce ei nu l-au omorât, nici nu l-au răstignit pe cruce, ci a fost făcut [cineva] să semene cu el! 

Cei care au avut păreri diferite în privința lui [Iisus], au fost în îndoială [în legătură cu moartea lui]; ei nu au avut cunoştință sigură despre ea [moartea lui], ci doar au urmat unor închipuiri. De bună seamă, nu l-au omorât, ci Dumnezeu l-a înălțat la el.” (Sura 4:157-158).

Interpretările tradiționale sugerează că o altă persoană, uneori identificată cu Iuda Iscarioteanul, a fost făcută să semene cu Iisus și a fost răstignită în locul său.

Coranul susține că Dumnezeu l-a ridicat pe Iisus la sine. În viziunea islamică, Iisus nu a murit atunci, ci va reveni pe pământ înainte de Ziua Judecății pentru a învinge Antihristul - Al-Masih ad-Dajjal - apoi va trece la cele veșnice în urma unei morți naturale. 

Islamul nu acceptă conceptul de păcat strămoșesc, deci nu consideră necesară o jertfă de sânge pentru mântuirea omenirii. În viziunea islamică, Dumnezeu nu își lasă profeții de elită să fie umiliți sau uciși de necredincioși.

În timp ce pentru creștini crucea este simbolul mântuirii, pentru musulmani ea este o iluzie optică sau o tentativă eșuată a oamenilor de a opri voia divină.

În zilele de pe urmă Iisus va frânge crucea, pentru a arăta că nu a fost niciodată răstignit și că venerarea crucii a fost o eroare; va ucide viețuitoarele necurate pentru a reconfirma legile alimentare divine (Halal) pe care el însuși le-a respectat:

va aboli Jizya, taxa pentru non-musulmani, întrucât omenirea va crede într-un singur și adevărat Dumnezeu. Sub conducerea lui Iisus care va cârmui lumea alături de Mahdi, omenirea va intra în zorii dreptății desăvârșite.

Mahdi - „cel bine călăuzit de Dumnezeu” - sau Imamul Ascuns la șiiți, este o figură mesianică eshatologică în islam, care va coborî din cer înainte de Ziua Judecății, împreună cu Iisus, în minaretul lui Isa al Marii Moschei Omeyyade din Damasc.  

Spre deosebire de viziunea creștină unde Iisus este veșnic, în Islam el rămâne om. După ce va trăi pe pământ 40 de ani după tradiție, va muri de o moarte naturală, va avea parte de rugăciunea de înmormântare (Janaza), și va fi îngropat la Medina, lângă Profetul Muhammad.

Cornel Ivanciuc
loading...
PUTETI CITI SI...

Deși Iisus Hristos este personaj central în Coran, cartea sfântă a Islamului neagă răstignirea

Postat la: 11.04.2026 |

0

Sunt 93 de referiri la Iisus în Coran, sub numele coranice Isa; Ibn Maryam - Fiul Mariei; Al_Masih - Mesia; Ulul 'Azm - „cei cu voință puternică”, desemnând un grup de profeți aleși (Rasul) care s-au distins printr-o răbdare, rezistență și devotament excepționale în îndeplinirea misiunii divine; Kalimat-Allah - Cuvântul lui Dumnezeu.

Islamul pune accent pe natura sa umană și pe miracolul nașterii sale, dar îl numește mesager al lui Dumnezeu și nu fiul său, respingând dogma Sfintei Treimi. Coranul descrie nașterea lui Iisus ca fiind un eveniment miraculos, fiind singurul profet a cărui istorie este consemnată în amănunțime. 

Îngerul Gavriil (Jibreel) îi apare fecioarei Mariei (Maryam) pentru a-i vesti nașterea unui fiu curat. Sura 19 menționează că Maria s-a retras într-un loc îndepărtat, unde a născut lângă tulpina unui palmier care i-a oferit hrană și apă prin miracol.

Coranul spune că Iisus a vorbit încă din leagăn pentru a o apăra pe mama sa de acuzațiile de necurăție, declarându-se robul lui Dumnezeu și profet. În Coran, miracolele lui Iisus (Mu'jizat) sunt prezentate ca dovezi clare ale misiunii sale profetice.

Când Maria s-a întors la poporul său cu pruncul, aceștia au acuzat-o de imoralitate, Iisus a prins glas și a mărturisit: „Eu sunt robul lui Dumnezeu! El mi-a dat Scriptura și m-a făcut profet” (Sura 19:30-33).

Coranul relatează că Iisus a plăsmuit din lut chipul unei păsări, a suflat asupra ei, iar aceasta a prins viață și a zburat (Sura 3:49). Acest detaliu apare și în Evanghelia (apocrifă) a lui Toma, dar nicăieri în cele canonice.

Există două locuri în Coran care consemnează că Iisus vindeca orbi și leproși și învia morții: „...și-i voi tămădui pe orb și pe lepros și îi voi învia pe morți, cu voia lui Dumnezeu.” (Sura 3:49);

„...și când ai tămăduit pe orb și pe lepros cu voia mea; și când ai scos pe morți [din mormintele lor] cu voia mea...” (Sura 5:110). La cererea apostolilor săi (Al-Hawariyyun), care doreau o dovadă pentru a-și liniști inimile, Iisus s-a rugat și Dumnezeu a trimis de sus o masă întinsă cu hrană (Sura 5:112-115).  

În ceea ce privește sfârșitul vieții sale pământești, Coranul respinge categoric faptul că Iisus ar fi fost ucis sau răstignit. „Şi din pricina vorbelor lor: "Noi l-am omorât pe Mesia Iisus, fiul Mariei, trimisul lui Dumnezeu!", în vreme ce ei nu l-au omorât, nici nu l-au răstignit pe cruce, ci a fost făcut [cineva] să semene cu el! 

Cei care au avut păreri diferite în privința lui [Iisus], au fost în îndoială [în legătură cu moartea lui]; ei nu au avut cunoştință sigură despre ea [moartea lui], ci doar au urmat unor închipuiri. De bună seamă, nu l-au omorât, ci Dumnezeu l-a înălțat la el.” (Sura 4:157-158).

Interpretările tradiționale sugerează că o altă persoană, uneori identificată cu Iuda Iscarioteanul, a fost făcută să semene cu Iisus și a fost răstignită în locul său.

Coranul susține că Dumnezeu l-a ridicat pe Iisus la sine. În viziunea islamică, Iisus nu a murit atunci, ci va reveni pe pământ înainte de Ziua Judecății pentru a învinge Antihristul - Al-Masih ad-Dajjal - apoi va trece la cele veșnice în urma unei morți naturale. 

Islamul nu acceptă conceptul de păcat strămoșesc, deci nu consideră necesară o jertfă de sânge pentru mântuirea omenirii. În viziunea islamică, Dumnezeu nu își lasă profeții de elită să fie umiliți sau uciși de necredincioși.

În timp ce pentru creștini crucea este simbolul mântuirii, pentru musulmani ea este o iluzie optică sau o tentativă eșuată a oamenilor de a opri voia divină.

În zilele de pe urmă Iisus va frânge crucea, pentru a arăta că nu a fost niciodată răstignit și că venerarea crucii a fost o eroare; va ucide viețuitoarele necurate pentru a reconfirma legile alimentare divine (Halal) pe care el însuși le-a respectat:

va aboli Jizya, taxa pentru non-musulmani, întrucât omenirea va crede într-un singur și adevărat Dumnezeu. Sub conducerea lui Iisus care va cârmui lumea alături de Mahdi, omenirea va intra în zorii dreptății desăvârșite.

Mahdi - „cel bine călăuzit de Dumnezeu” - sau Imamul Ascuns la șiiți, este o figură mesianică eshatologică în islam, care va coborî din cer înainte de Ziua Judecății, împreună cu Iisus, în minaretul lui Isa al Marii Moschei Omeyyade din Damasc.  

Spre deosebire de viziunea creștină unde Iisus este veșnic, în Islam el rămâne om. După ce va trăi pe pământ 40 de ani după tradiție, va muri de o moarte naturală, va avea parte de rugăciunea de înmormântare (Janaza), și va fi îngropat la Medina, lângă Profetul Muhammad.

Cornel Ivanciuc
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE