• Tweet

Marţi, Pierre-Olivier Gouinchas, economistul-şef al FMI, a avertizat că Rusia şi China ar putea într-adevăr să pună în funcţiune acel sistem financiar pe care l-au evocat atât de mult în ultimele săptămâni în scopul nu numai de a răspunde valurilor succesive de sancţiuni occidentale impuse Rusiei din cauza invadării Ucrainei. 

Ci şi, în ultimă instanţă, în numele BRICS şi al Organizaţiei de cooperare de la Shanghai, de a crea o alternativă competiţională reală la sistemul dominat acum de raportarea aproape exclusivă la dolarul american. O asemenea alianţă pe deplin funcţională la nivelul celor două ţări ar reprezenta, pentru a relua termenii exacţi folosiţi de economistul-şef al FMI, „o mişcare tectonică" la nivelul economiei mondiale: „Războiul face să crească riscurile unei fragmentări permanente a economiei globale în blocuri geo-politice cu standarde tehnologice diferite, cu sisteme transfrontaliere de plată diferite şi rezerve diferite de valută".

Foarte interesant avertisment pentru ţările cu economii fluctuante şi din ce în ce mai supuse efectelor distrugătoare ale conflictului din Ucraina care dezechilibrează sisteme întregi financiare şi bancare, tipologii de schimburi economice şi linii de aprovizionare a pieţelor. Toate astea, ca să fim clari, nu ating şi nu pot influenţa în niciun fel România aşa cum ne-a asigurat în multiple ocazii doctorul în ştiinţe politice şi militare, generalul prim ministru şi şef de partid istoric şi poate şi viitor preşedinte de ţară, omul care ne stă în frunte şi ne dă încredere că procesul actual de creştere a bunăstării naţionale de la care ni se trage şi nouă tot ce e acum şi ce va urma, va continua neabătut şi pe mai departe. Exact pe linia de acum.

Dar nu toţi se află în situaţia noastră. Ca atare, cei de la FMI, comentând pe larg publicaţia extrem de aşteptată a documentului de sinteză World Economic Outlook April 2020 au detaliat semnificaţia unor date statistice care pentru foarte mulţi şefi de state şi guverne (repet, pentru a fi bine înţeles, cu excepţia fericită a celor din România) şi-au obligat miniştrii să comenteze perspectivele naţionale de creştere şi, în cazul ţărilor realmente influente la nivel global, să vorbească şi despre efectele pe care le au proiecţiile imaginate de cei de la FMI. 

Astea nu îmi mi par a fi doar simple statistici în sensul că nu mai transmit acelaşi tip de analiză de până acum, de tip business as usual, oferind diferenţe acceptabile şi mereu posibil de reorbit de către forţa tradiţională de creştere a marilor economii, asta dacă ne-am referi numai la G7. Sunt un semnal politic extrem de puternic.

Atenţie, foarte mare atenţie la termenul foarte rar folosit în asemenea analize: perspectiva economiei mondiale, conform experţilor de la FMI, relevă „o scădere semnificativă" a creşterii economice globale în raport cu previziunile anterioare, adică un indice de creştere al GDP cu 3,6% în acest an, la mare diferenţă faţă de proiecţia anunţată în 2021 care era de 6,1%.

În acest context, economistul-şef de la FMI spune că evoluţiile din ce în ce mai problematice ale importurilor de gaze şi petrol din Rusia (cu referire la efectele sancţiunilor de până acum şi în aşteptarea deciziei UE de a impune embargoul total asupra importurilor petroliere din Rusia), dar şi problemele create de incapacitatea de export de grâne din Ucraina, continuă să acţioneze asupra pieţelor globale „asemeni unor unde seismice... care adaugă procente de inflaţie", asta în special datorită creşterii rapide şi continue a preţurilor la energie şi alimente: „Consecinţele economice negative ale conflictului (din Ucraina) vor contribui la o încetinire semnificativă în 2022 şi la o creştere a inflaţiei...Efectele războiului se propagă departe şi amplu, exercitând presiuni suplimentare şi exacerbând problemele de politică economică".

Nu este singurul avertisment de acest fel în ultimele zile. Experţii Băncii Mondiale au scăzut şi ei perspectivele de creştere ale economiei mondiale, cu un GDP prezumat să înregistreze doar + 3,2% în acest an faţă de previziunea anterioară de 4,1%. Iar cei de la Peteron Institute for International Economics au vorbit despre o scădere a GDP la 3.3% în acest an. Analiştii de la FMI vorbesc şi despre conflictul din Ucraina care „a declanşat cea mai mare criză a refugiaţilor de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace", până acum doar datele fiind la limita credibilului, adică de patru-cinci ori mai mari decât fluxul produs de conflictul din Siria şi celelalte ţări din Orientul Apropiat. Totul este potenţat la un nivel care par să fi fost până acum subestimat de politicieni, mult prea predispuşi să asculte doar raţionamentele matematicii militare, de cele mai multe ori prost făcute şi limitate ca perspectivă intelectuală.

Ca urmare, a fost redusă serios capacitatea guvernelor şi, mai ales, a băncilor centrale de a ajusta ce se mai putea în aceste circumstanţe. Iar rezultatul preponderenţei gândirilor militare falimentare se vede din ce în ce mai pregnant şi, în viziunea Kristalinei Georgieva, directorul executiv al FMI, esenţială este apariţia primejdiei „de a avea mai multă foamete în lume, mai multă sărăcie şi mai multe revolte sociale". Dar chiar mai mult şi mai precis: „Situaţia se poate înrăutăţi.Sancţiunile se pot înăspri. Pandemia de COVID poate să reapară în lume... Timpuri grele pentru politicieni". Politicieni care, după cum vedeţi, au o singură obsesie: achiziţionarea unor cantităţi uriaşe de arme, aşa cum se cade în momentul în care se pregăteşte pe tăcute intrarea în zona sacrificiilor pe care populaţia va fi obligată să le plătească pentru funcţionarea unei economii de război. Populaţia, nu generalii, dar asta este o cu totul altă problemă.

Grele timpuri într-adevăr şi este de aşteptat ca, extrem de curând, să apară în unele ţări consecinţele politice şi sociale ale prăbuşirii economiilor şi nivelului de viaţă.

Practic, datele de fundal arată foarte limpede dimensiunea problemei: există previziunea ca în SUA creşterea economică să scadă la 3,7% de la nivelul de 5,7% anul trecut, pentru ţările europene din zona care contează, adică din zona Euro, FMI vorbeşte de un indice de creştere în acest an doar de 2,8% faţă de 3,9% cât se estima la începutul anului şi faţă de 5,3% anul trecut. Economia chineză, cea de-a doua în lume, va suferi o scădere estimată de 4,4% faţă de nivelul de 8,1% anul trecut. Economia Rusiei va scădea în acest an cu 8,5%, iar cea a Ucrainei cu un dramatic procentaj de 35%!

Acesta este contextul în care persistă o gigantică necunoscută: se va produce oare, până la capăt, mişcarea tectonică reală prin completarea măsurilor pe care Rusia şi China le iau cu mare rapiditate pentru a-şi pregăti propria zonă de supravieţuire întinsă pe jumătate din lume, dotată cu monedă proprie şi eventual folosind etalonul aur, dar şi punând la punct, acum în cele mai mici detalii tehnice, sistemele de transfer financiar şi bancar, alături de o unificare a sistemelor lor naţionale de internet, tăindu-le complet sau controlând la maximum accesul către ceea ce avem acum ca Global Web. Mişcare nu ţine de zona SF, se lucrează intens la asta şi sunt deja câteva ţări care au anunţat că vor să adere la un nou sistem protejat, securizându-şi astfel şi tranzacţiile comerciale şi scoţându-le de sub controlul reţelelor specializate aflate în SUA.

Efectele sunt aproape imposibil de estimat căci gândiţi-vă doar la faptul că, în urmă cu un an, singura criză împotriva căreia se căutau măsuri de protecţie - şi acelea cât s-a putut - a fost pandemia de COVID-19. Acum, pe neaşteptate, toate sistemele sunt în criză şi chiar vor trebui luate decizii majore pentru a evita scenariul unui conflict global de mare intensitate.

Dar, repet, spre fericirea noastră, ascultându-ne generalul doctor în ştiinţe de a fost numit în fruntea ţării, să ne bucurăm că nivelul de viaţă este în creştere, că nu avem decât un grad minimal de dependenţă de ruşi, că vom fi din nou grânarul Europei şi iată de ce energia şi alimentele se ieftinesc pe zi ce trece şi, în general, trăiţi cu respect, suntem perfect apăraţi de toate cele. Asta dacă-l credeţi. Dacă nu, vă priveşte. Că tot n-aveţi ce face.

Cristian Unteanu