• Tweet

Cu o creştere de peste 10% în acest an, economia României este deja în fruntea Europei şi a lumii, guvernul a reformat şi restructurat tot şi de ce am mai avea nevoie de PNRR dacă lucrurile merg aşa bine?

Premierul Florin Cîţu a anunţat la Cluj - "Vă vând un mic secret" - că vor veni noi estimări macroeconomice care vor anunţa o creştere economică de cel puţin 10% în acest an pentru România. "O să avem o creştere economică puternică anul acesta, sper să se adeverească, de cel puţin 10%." Anul trecut România a avut o scădere economică de 3,9%, aşa că deja a recuperat ceea ce a pierdut în anul crizei Covid şi merge spre o creştere economică reală de peste 6%. La începutul anului, analiştii şi guvernul estimau o creştere economică de 4%, după două luni prognozele au urcat la 5% pe baza rezultatelor din T4/2020, iar după rezultatele din T1/2021 prognozele analiştilor au crescut la peste 7%.

Banca americană Goldman Sachs a trecut acum trei luni, într-un raport, o creştere economică de 9% pentru România, ceea ce părea o cifră aruncată într-un PowerPoint. Acum două săptămâni, la ZF Bankers 2021, Florin Ilie, vicepreşedinte corporate ING şi fostul coleg al lui Florin Cîţu pe când acesta lucra la ING, a spus că "riscăm să avem o creştere economică de 10% în acest an". Premierul Florin Cîţu pune această creştere economică spectaculoasă pe seama investiţiilor - "pentru prima dată după 30 de ani" - şi nu pe consum.

În T1/2021, conform datelor INS - Institutul Naţional de Statistică -, formarea brută de capital fix, adică investiţiile, a avut o contribuţie de 2% la creşterea PIB, în timp ce consumul final a avut o contribuţie negativă de 0,4%. Problema principală este legată de faptul că România are export net de bunuri şi servicii, adică exporturile sunt mai mici decât importurile, ceea ce a mâncat, în primul trimestru, 2,7% din creşterea PIB. În T1/2021 economia a crescut cu 2,9% faţă de T4/2020 şi a scăzut cu 0,2% faţă de T1/2020. Cea mai mare creştere va veni în T2/2021, pentru că se raportează la scăderea din T2/2020, când a venit criza Covid şi economia s-a închis.

Premierul vorbeşte numai despre creşterea economică, pe care o pune în dreptul guvernului pe care îl conduce, dar vorbeşte mai puţin despre dezechilibrele macro care se tot adună în spatele acestei creşteri economice: creşterea deficitului comercial, care nu poate fi stopată decât prin reducerea cererii din partea statului, creşterea deficitului de cont curent, creşterea datoriei publice, deficitul mare bugetar care contribuie la creşterea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, şi nu în ultimul rând perspectiva creşterii inflaţiei (este o certitudine), creşterea dobânzilor la lei - la un moment dat BNR va fi nevoită să strângă politica monetară şi să crească dobânzile şi creşterea cursului valutar leu/euro, care ar trebui să crească mai mult pentru a nu fi un factor de accentuare a deficitului comercial şi de cont current.

Este adevărat că inflaţia, dobânzile la lei şi cursul valutar leu/euro sunt mai mult responsabilitatea Băncii Naţionale. Investiţiile despre care vorbeşte premierul sunt în bună măsură realizate dintr-un deficit bugetar mare - 7% din PIB în 2021, 9% în 2020 -, care trebuie redus la jumătate în următorii doi ani. Iar acest deficit bugetar de 7% în acest an, poate sub acest nivel datorită creşterii economice mai mari, este ţinut sub control prin blocarea creşterilor salariale la bugetari şi creşterea mult mai redusă a pensiilor. La un moment dat, presiunea creşterii salariilor pentru bugetari şi majorării pensiilor va deveni extrem de politică.

Investiţiile conduc acum creşterea economică dar, după cum arată datele din ultimele luni, consumul accelerează: românii au început să intre în banii economisiţi în bănci şi să-i cheltuiască, iar creditele noi de consum luate din bănci au depăşit în luna mai nivelul de 2,54 miliarde de lei, un nou record lunar al ultimilor 14 ani; în schimb, în luna mai creditele corporate au scăzut cu aproape 25% faţă de nivelul din aprilie şi sunt sub vârful din luna martie. Creşterea economică de 10%, pe care o salutăm, nu înseamnă că în economie s-au făcut reforme majore, în special la nivelul statului, acolo unde continuă angajările, şi nici nu se pune problema unor restructurări sau a unor reforme.

În declaraţii, premierul Florin Cîţu este la fel de bun ca şi ceilalţi premieri când vorbeşte despre reforma statului sau reforma companiilor de stat, adică nimic. Spre exemplu, Leo Mart, co-fondator şi CEO WiseGoup AI, a spus la emisiunea InnovX BCR: Am dezvoltat anul trecut, împreună cu UiPath, un robot care făcea anchete epidemiologice pentru DSP-uri, care a funcţionat în Arad. Am vrut să-l oferim gratuit la nivel naţional prin intermediul Ministerului Sănătăţii, dar nu a existat intres şi proiectul nu s-a realizat. Toată lumea vorbeşte despre reforma administraţiei locale şi îmbunătăţirea funcţionării mediului de afaceri prin legi, norme şi reducerea birocraţiei, dar semnalele indică o închistare şi mai mare.

Toată lumea stă cu magneţii la ei pentru a prinde ceva din banii PNRR, dar se uită că acele proiecte din PowerPoint-uri trebuie şi implementate. Iar înainte să vină granturile, adică banii gratis, guvernul s-a angajat să ia împrumuturi, care trebuie date şi înapoi. Ca să nu mai vorbim de faptul că vine deja toamna şi guvernul nu a privatizat pe Bursă nicio companie de stat, iar legea investiţiilor în gazele din Marea Neagră pare să nu reprezinte o prioritate pentru nimeni. Toată lumea este ocupată cu SIJU. Până se vor relua discuţiile despre PNRR, cu această creştere economică de 10% premierul Florin Cîţu poate comanda deja o roabă de şampanie (există un obicei în celebrele cluburi de la noi ca atunci când cineva este în bani şi vrea să iasă în faţă, să comande o roabă de şampanie, pe care chelnerii o aduc cu mult fast). Nici nu mai trebuie să-şi bată capul cu celelalte lucruri.

Cristian Hostiuc