• Tweet

Ca de obicei în anii prezidențiali, și în 2024 a venit o bombă, dacă nu cumva or fi mai multe. Deocamdată, plasarea pe podium după primul tur a anonimului Călin Georgescu zguduie România, pentru că se conturează posibilitatea reală ca Georgescu să intre în turul doi. Iar de acolo poate fi votat președinte, teoretic.

De aici întrebarea legitimă dacă nu cumva am putea asista la încă o lovitură de teatru - a cîta oare? - în acest an, mai exact refuzul Curții Constituționale de a valida rezultatul alegerilor, motivînd că, la fel ca Diana Șoșoacă, noul star al politicii este un rusofil convins, cu poziții extremiste, anti-occidentale, adulator de criminali de război șamd?

Aseară, la ora redactării acestor rînduri, exit-pollurile și numărătoarea voturilor amorsaseră imensa bombă: un candidat anonim, pe care cei mai mulți români nici nu îl localizează după figură, are șanse să intre în turul doi. Ba chiar ar putea prinde turul doi din poziția de nr.1.

Prăbușirea candidatului marelui partid al Brătienilor la un scor care se contura sub 10% aseară, făcînd ca prezidențiabilul Nicolae Ciucă să iasă din scena la fel de umilitor precum candidatul liberal la primăria generală, Sebastian Burduja, va afecta grav nu doar imaginea, ci și scorul la parlamentare al PNL.

Lunea trecută scriam aici că actuala conducere a PNL ar putea fi nevoită să demisioneze chiar în duminica primului tur. Aseară, liderii, cu Ciucă în frunte, încearcau să tragă de timp pînă după publicarea rezultatelor finale, de parcă s-ar mai întoarce mortul de la groapă, deși apăruseră deja voci precum Ilie Bolojan, Burduja sau George Tuță care sugerau demisii rapide.

Spre orele 12, deci încă în ziua de duminică, Nicole Ciucă și-a anunțat demisia din fruntea PNL. Deci, scenariul nostru s-a dovedit exact.

Dezastrul PNL nu e nicio surpriză, era absolut previzibil, cronica unei morți anunțate, cum ar fi zis Marquez.

Surpriză e scorul mult mai slab care se prefigurează pentru candidatul PSD, Marcel Ciolacu, avînd șanse să ia un scor mai prost decît Viorica Dăncilă în 2019, adică cca. 22%. Și intrarea în finală de pe locul doi.

Umilință supremă pentru politicianul social-democrat, ca și pentru partid.

Nu luăm în calcul deocamdată varianta supremă, adică ratarea turului doi și de către Ciolacu, nu doar de către Ciucă.

O altă foarte mare surpriză e scorul mare al Elenei Lasconi, un candidat extrem de slab pregătit pe toate planurile, generatoare de circotecă televizată în locul soluțiilor concrete.

De asemenea, scorul jalnic al lui Mircea Geoană pe care mulți, inclusiv subsemnatul, îl creditau la un moment dat cu accesul în finală, ridică o mare problemă. Anume, dacă nu cumva eșecul lui Geoană să vină dinspre poziția sa la NATO, din ultimii ani. Mai pe scurt, românii, refuzînd să voteze un candidat cu o pregătire, totuși, mult superioară altor candidați, să fi dat un semnal de scădere a simpatiei pentru NATO, ca instituție, și chiar pentru occident în general.

Cum spuneam, sunt rezultate care se conturează ca fiind atît de spectaculoase încît vor duce la resetarea întregii politici mioritice. Nu neapărat un lucru rău.

Iar bomba cea mai mare e votul masiv pentru Călin Georgescu, pe care niciun sondaj de opinie nu l-a luat în serios vreodată.

Se repetă la o scară încă mai mare scenariul alegerilor din 2000, cînd sondajele nu l-au dat pe Vadim Tudor și PRM mai sus de locurile 4-5 pe tot parcursul anului. Cu 10 zile înaintea primului tur, sondajele l-au urcat, în fine, pe Vadim pe locul doi, dar chiar și așa, scorul de cca.14% estimat a fost fix la jumătate față de cel real, obținut în primul tur.

Pe Călin Georgescu nu l-a dat sus niciun sondaj.

Se știa doar că el ar fi explodat în ultimele săptămîni pe rețelele sociale, cu precădere pe rețeaua chineză TikTok.

De aici, mari semne de întrebare.

Nu am fost, personal, niciodată adeptul teoriei larg împărtășită de mulți analiști, anume că în turul doi nu poate ajunge un candidat fără o mașinărie puternică de partid în spate. Și acum se confirmă că am judecat corect.

Elena Lasconi are în spate un partid tînăr, fără structuri locale puternice și care a ieșit foarte mototolit la alegerile din 9 iunie.

Și a luat un scor neașteptat.

Dar, Călin Georgescu nu are, practic, nimic.

Nu a apărut în campanie decît la cîteva emisiuni de mic litraj, la televiziuni ori podcasturi de nișă.

Nu a mers în campanie om la om prin țară, practic nu are echipă, nu e clar nici cum a strîns cele 200.000 de semnături necesare. Pretinde că nu a cheltuit un leu în campanie.

Nu a fost vreodată o celebritate a politicii, iar de ani buni se remarca doar prin rare apariții în podcasturi în care delira mai rău decît Șoșoacă în momentele proaste, vorbind despre tuneluri dacice pe sub Bucegi, liderii Forumului de la Davos care ar fi extratereștri etc. "Atunci cînd adaugi și scoți silabe la limba latină, ajungi la limba bătrînă a dacilor. Romanii au fost urmașii noștri și nu invers. Aceasta e săgeata adevărului"; "Vlahii, în general, au fost descedenții triburilor amirilor biblici, noi suntem aici de 6.000 de ani"; "Pînă în secolul 15, Danemarca se numea Dacia" glăsuia cu aplomb actualul candidat.

Și vorbea de programe de guvernare venite direct de la Hristos, ca să știm clar cum stau lucrurile.

Mai precis, Călin Georgescu, legendat bizar de Mediafax în 2009 drept potențial premier al lui Băsescu, chestie complet falsă și dezmințită oficial, se numără printre acei candidați exotici, care au menirea doar să dea culoare, eventual, unei campanii și nimic mai mult.

Cum a fost posibilă ascensiunea sa fulminantă, de la zero la, poate, marea victorie, rămîne să ne dumirim în viitor.

Am scris, însă, de cîteva ori în ultimii doi ani, după invadarea Ucrainei, că 2024 va fi primul an în care alegerile nu vor mai fi doar o afacere euro-atlantică, ci una în care se vor amesteca Rusia și China. TikTokul care l-a supermediatizat pe candidat e al statului chinez. Călin Georgescu e cel mai devotat susținător al Rusiei și al Chinei, pe față și fără echivoc.

Nu e deloc exclus să asistăm exact la scenariul vehiculat de atîtea ori la noi, respins însă de SRI chiar recent, acela al unei imixitiuni statale externe în aceste alegeri.

Călin Georgescu președinte va însemna punerea sub semnul întrebării a apartenenței României la UE și NATO, organisme des criticate de către candidat. "România trebuie să se împărtășească din înțelepciunea Rusiei" obișnuia el să spună.

Cum spuneam, fără a avea temperamentul coleric al Dianei Șoșoacă, noul star politic e încă mai dur în pozițiile sale decît aceasta.

De aici, marea întrebare de final: dacă Șoșoacă a fost eliminată absolut aberant și arbitrar, dar categoric, din cursa prezidențială printr-o decizie a Curții Constituționale, nu ne putem aștepta la repetarea deciziei în cazul unei victorii a lui Călin Georgescu?

Cum se știe, Constituția prevede că rezultatul alegerilor prezidențiale trebuie validat de către CCR.

Iar legea CCR spune, la art.52:

"Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază".

CCR nu are atribuții de a stabili dacă un președinte ales poate fi nevalidat pentru viziunile sale manifestate în trecut.

Dar nu avea nici atribuțiile de a decide, în virtutatea acelorași principii, eliminarea din cursă a unui candidat prezidențial.

Și a făcut-o, totuși.

Pentru consecvență, CCR ar fi aproape obligată să aplice același tratament președintelui ales Călin Georgescu, ceea ce ar presupune repetarea alegerilor cu următorii doi clasați și instalarea haosului politic total.

Bogdan Tiberiu Iacob