• Tweet

Anunțul Rusiei are loc la scurt timp după ce președintele SUA, Joe Biden, a emis pe 15 aprilie un ordin executiv în baza căruia a expulzat 10 diplomați ruși și a sancționat alte câteva zeci de persoane și de entități rusești, făcând responsabil Kremlinul pentru acțiunile împotriva Statelor Unite și intereselor sale, dar și pentru presiunile făcute asupra Ucrainei.

De asemenea, Trezoreria SUA a impus limite suplimentare pe piața datoriilor rusești, demers care-i va îndepărta pe investitori. Sancțiunile, pe care Moscova le-a denunțat rapid în timp ce amenința cu represalii, vin pe fondul tensiunilor în creștere dintre Occident și Rusia din cauza mobilizării de trupe rusești la granița cu Ucraina și a condamnării la închisoare a liderului opoziției Alexei Navalnîi, după tentativa de lichidare a sa cu o neurotoxină din categoria Noviciok. După anunțul privind restricțiile din strâmtoarea Kerci, diplomația UE, NATO și SUA au reacționat; primele două printr-o declarație publică, SUA printr-o notificare a OSCE.

În urmă cu două zile, Statele Unite au decis să anuleze trimiterea în Marea Neagră a două nave militare, în contextul recentelor tensiuni din estul Ucrainei, au declarat pentru Reuters surse diplomatice turcești. În urmă cu o săptămână, Turcia anunțase că Washingtonul va trimite două nave de război. SUA au luat în considerare trimiterea unui efectiv numeros de nave militare în Marea Neagră în următoarele câteva săptămâni, într-o demonstrație de susținere a Ucrainei pe fondul prezenței militare ruse crescute la granița de est a Ucrainei, a declarat un oficial american al apărării citat de CNN. Moscova a apreciat intenția Washingtonului drept o „provocare neprietenească" și a cerut SUA „să stea departe" Rusia și Crimeea.
Rolul strâmtorii Kerci și al podului în economia cazului

Strâmtoarea Kerci face legătura dintre Marea Neagră și Marea Azov, separând Peninsula Crimeea din vest de Peninsula Taman din est. Strâmtoarea are o lățime între 4,5 - 15 km și până la 18 de metri adâncime. La cinci ani de la anexarea Crimeei, președintele rus Vladimir Putin a inaugurat un pod controversat peste strâmtoarea Kerci care deschide traficul feroviar direct între Rusia și peninsula Crimeea ocupată de ruși în 2014. Kievul, Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat construcția podului spunând că a încălcat suveranitatea Ucrainei. Puterile occidentale au impus sancțiuni firmelor implicate în construcție. La ceremonia de inaugurare din 2019, Putin le-a mulțumit constructorilor pentru efortul depus la construcția podului feroviar de 19 kilometri.

Ucraina a spus atunci că podul nu doar că îi încalcă suveranitatea și integritatea teritorială, dar împiedică și traficul maritim din Marea Azov în Marea Neagră. Pentru traficul auto, podul a fost inaugurat de Putin în mai, 2018. Planul Rusiei de a restricționa temporar circulația navelor de război străine într-o parte a Mării Negre nu va afecta strâmtoarea Kerci din apropiere, susține agenția rusă de stat RIA vineri, afirmând că nu ar exista riscuri pentru comerțul regional din cauza tensiunilor Rusia-Ucraina. Strâmtoarea Kerch este o crucială pentru comerțul cu cereale care leagă Marea Azov de Marea Neagră și se află în zona exercițiilor militare pe care Moscova și Kiev le-au desfășurat simultan săptămâna aceasta.

Dreptul de trecere a navelor de război străine și „altor nave de stat" va fi suspendat în trei locuri lângă coasta Mării Negre a Crimeei în perioada 24 aprilie - 31 octombrie, anunță agenția RIA, preluată de Reuters, citând ministerul rus al apărării. Cu toate acestea, restricțiile planificate nu vor afecta navigația în strâmtoarea Kerci sau în punctele sale de intrare, susține RIA. Ministerul ucrainean de externe a declarat joi că acțiunile Rusiei de a închide părți ale Mării Negre către nave de război străine sunt ilegale. Acum, când trupele rusești se adună la granița cu Ucraina în număr crescut, cum nu s-a mai văzut de la anexarea Crimeei și de la războiul din Donbas din 2014, e greu să nu ai un sentiment de déjà vu când vine vorba de răspunsul pe care Occidentul îl dă la acțiunile Moscovei.

Și atunci ca și acum Occidentul și-a exprimat „îngrijorarea profundă" și au fost făcute pledoarii în favoarea neescaladării conflictului iar Ucraina a beneficiat de foarte mult sprijin verbal. Dincolo de retorică și de gesturi simbolice, Occidentul nu a făcut niciun gest categoric menit să inspire încredere Kievului. Din punct de vedere diplomatic, săptămâna care tocmai a trecut a fost una impresionantă pentru Ucraina. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a informat pentru prima dată Comisia NATO-Ucraina pe 13 aprilie despre situația de la graniță, unde Rusia a mobilizat trupe în exces sub pretextul unor simple exerciții de instruire.

Miniștrii Apărării și de Externe din statele membre NATO au dedicat timp considerabil situației de la frontiera ruso-ucraineană a doua zi, în timpul unei sesiuni care era destinată exclusiv retragerii NATO din Afganistan. Kuleba se va întâlni, de asemenea, săptămâna viitoare cu șeful diplomației UE, iar ministrul Apărării, Andrei Taran, i-a informat pe parlamentarii europeni despre situația de la granița Ucrainei cu Rusia. În plus, miniștrii de externe ai trio-ului baltic au făcut o călătorie simbolică la Kiev, iar Consiliul permanent al OSCE de la Viena a dedicat Ucrainei două ore de discuții, în timp ce președintele ucrainean Volodomir Zelenski era ocupat să telefoneze liderilor mondiali.

Pe 16 aprilie, el a avut o scurtă întâlnire cu omologul său francez Emmanuel Macron, la Paris, în cadrul căreia a avut o discuție video și cu cancelarul german Angela Merkel. Aliații și prietenii Kievului din Europa și America de Nord și-au reiterat în această săptămână sprijinul ferm pentru Ucraina. Polonia a ridicat problema sancționării mai multor oficiali ruși atunci când ambasadorii UE au discutat problema săptămâna aceasta și aproximativ 7 state membre, majoritatea din partea de est a blocului comunitar, s-au alăturat cererii Varșoviei. Cu toate acestea, UE este cât se poate de legalistă atunci când vine vorba de sancțiuni, adică nu face nimic preventiv.

Trebuie ca să ajungă cizma rusească să treacă pur și simplu peste linia roșie pentru ca UE să ajungă să facă ceva. Și chiar și atunci, cel mai probabil, vom vedea mai degrabă liste cu oficiali ruși supuși sancțiunilor decât sancțiuni economice radicale. Judecând după ceea ce s-a întâmplat în 2014, la anexarea Crimeei, și la ceea ce nu se întâmplă acum în cazul Belarusului, aceste măsuri sunt adoptate cu viteza melcului. În cazul NATO, lucrurile sunt și mai lipsite de speranță. E drept că organizația militară are o colaborare mai strânsă cu Kievul acum decât avea în 2014. În ultimii ani, exercițiile comune au crescut, NATO a sprijinit cu fonduri armata ucraineană iar membrii alianței au contribuit individual cu arme și echipamente în baza unor relații bilaterale.

Acest lucru va continua probabil, dar nu se așteaptă nimeni ca NATO să intervină militar în ajutorul Kievului dacă va izbucni războiul sau ca Ucraina să fie mai aproape de aderarea la NATO. Planul de acțiune pentru aderarea Ucrainei la NATO (MAP) va rămâne la fel de vag pe cât este pentru Georgia, care cere de un deceniu să adere la NATO. Iar NATO își va exprima sprijinul, dar mulți dintre cei 30 de membri ai alianței pur și simplu nu au niciun chef să implice în această parte a Europei. Adevărul este că, chiar și acum, există membri ai cluburilor occidentale care nu au niciun chef să se confrunte cu ceea ce face Rusia în acest moment.

Prima declarație comună, destul de rușinoasă, a Franței și a Germaniei cu privire la această problemă, făcută în urmă cu câteva zile, potrivit căreia ambele părți trebuie să evite escaladarea conflictului, reflectă mai degrabă reticența specifică unor anumite zone de pe continent. La OSCE, țări precum Italia și Portugalia, susținute de Spania și Grecia, au transmis mesaje similare. Or, Rusia știe bine acest lucru și le oferă o marjă de manevră considerabilă pentru a acționa fără pericolul de a fi și pedepsită inclusiv - spun unii comentatori - într-o batjocură totală față de instituțiile occidentale. Statele membre ale UE sunt epuizate de lupta cu pandemia de coronavirus și de fiasco-ul total care s-a dovedit a fi lansarea vaccinului.

Scandalul „Sofa Gate" de la Ankara a creat o mare ruptură între Comisia Europeană și Consiliu și a slăbit și mai mult relația dintre cei doi presedinți, Ursula von der Leyen și Charles Michel. Germania este setată deja în modul de alegeri, înainte de votul pentru parlamentarele din septembrie, iar CDU, aflată la guvernare, este mult mai preocupată acum de găsirea unui moștenitor pentru Angela Merkel. În Franța, Macron va intra în curând în propriul său ciclu electoral, când va fi trebui să facă față agresivității contracandidatei de extremă dreaptă, Marine Le Pen în primăvara anului viitor.

În Olanda, experimentatul Mark Rutte se luptă să construiască o coaliție pentru a putea rămâne la putere, iar în Italia, premierul tehnocrat Mario Draghi se concentrează asupra economiei aflate în dificultate, în timp ce Marea Britanie s-ar putea pregăti în curând pentru încă un referendum pentru independența Scoției. Cu Polonia într-o splendidă izolare și cu demersul statelor baltice, curajos dar nesemnificativ din punct de vedere politic, Ucraina rămâne să spere că noua administrație americană va avea suficientă detentă pentru a convinge Occidentul să dea un răspuns adecvat în cazul în care Rusia ar depăși linia roșie. Altfel, un nou 2014 ar putea să se repete acum.

NATO a reacționat vineri cu privire la restricțiile anunțate de Rusia și și-a exprimat îngrijorarea printr-o declarație a purtătorului de cuvânt al alianței transatlantice, Oana Lungescu. Mișcare nejustificată și parte a unui model mai larg de comportament destabilizator al Rusiei. „Suntem îngrijorați de rapoartele conform cărora Rusia intenționează să restricționeze accesul la părți din Marea Neagră și strâmtoarea Kerci. Aceasta ar fi o mișcare nejustificată și parte a unui model mai larg de comportament destabilizator al Rusiei. Solicităm Rusiei să asigure accesul gratuit la porturile ucrainene din Marea Azov și să permită libertatea de navigație", spune purtătorul de cuvânt al NATO într-o declarație remisă Europei Libere.

„De la anexarea ilegală a Crimeei, Rusia și-a mărit în mod substanțial prezența militară pe și în jurul peninsulei. Militarizarea continuă a Rusiei asupra Crimeei, Mării Negre și Marea Azov reprezintă amenințări suplimentare pentru independența Ucrainei și subminează stabilitatea regiunii", se mai spune în declarație. NATO face apel la Rusia să renunțe la escaladarea situației și la „tiparul de provocări" și să „își respecte angajamentele internaționale." Aliații NATO nu recunosc și nu vor recunoaște anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeii de către Rusia, se mai spune în declarație. „Susținem pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional", se mai spune în declarația NATO.

„Intenția Federației Ruse de a închide anumite zone ale Mării Negre pentru navigație până în octombrie 2021 sub pretextul exercițiilor militare este extrem de îngrijorătoare și cu atât mai mult pe fondul situației de la frontiera de stat Ucraina-Rusia, cât și în regiunea ilegal anexată Crimeea. Această decizie încalcă libertatea de navigație, astfel cum este garantată de Convenția ONU privind dreptul mării. Uniunea Europeană se așteaptă ca Rusia să asigure trecerea liberă și liberă către și de la Marea Azov în conformitate cu dreptul internațional", a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al șefului diplomației UE, Josep Borell.
SUA notifică OSCE cu privire la restricțiile Rusiei în Marea Neagră

Însărcinatul cu afaceri al SUA la Consiliul permanent al OSCE a notificat vineri organizația internațională pentru securitate cu privire la restricția „ilegală a libertății de navigație impusă de Federația Rusă în Marea Neagră". „Statele Unite împărtășesc îngrijorările Ucrainei cu privire la cea mai recentă provocare a Rusiei în Marea Neagră, de data aceasta împiedicând traficul maritim prin strâmtoarea Kerci pentru a facilita continuarea mobilizării sale militare", spune Courtney Austrian. „Ocuparea continuă și militarizarea rusă a Peninsulei Crimeea" au implicații dincolo de granițele Ucrainei și amenință securitatea transatlantică, avertizează oficialul SUA.

Pe 15 aprilie, SUA au impus sancțiuni împotriva a cinci persoane și trei entități asociate cu represiunea din Crimeea. Mai multe dintre aceste persoane și entități au fost recent sancționate inclusiv de Uniunea Europeană, Regatul Unit, Canada și Australia. „Aceste acțiuni sunt un răspuns la construirea podului din strâmtoarea Kerci, care urmărește să consolideze controlul Rusiei asupra Crimeei, precum și abuzurile perpetuate de Rusia împotriva Ucrainei în Peninsula Crimeea. Statele Unite și aliații săi vor continua să impună costuri Rusiei și reprezentanților săi până când Rusia va pune capăt agresiunii în estul Ucrainei și asupra Crimeei ocupate", se mai spune în document.

Acțiunile coordonate ale SUA cu aliații demonstrează „angajamentul nostru neclintit de a face Rusia să răspundă pentru încălcările sale asupra suveranității Ucrainei, integrității teritoriale și dreptului internațional", se mai spune în document. În urma anexării Crimeei în 2014, rușii au construit un pod pentru a face legătura între Rusia și regiunea anexată din Ucraina, Crimeea, care este separată de Rusia prin strâmtoarea Kerci. În 2016, Rusia a început construcția unui pod rutier și feroviar peste strâmtoarea Kerci.

SUA și aliații au decis sancționarea entităților și persoanelor implicate în acest proiect, întreprins de Rusia pentru a submina suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Acțiunile recente din 15 aprilie vin în continuarea acestori măsuri și au vizat, de asemenea, trei oficiali ruși și un oficial local implicat în ocuparea Rusiei și eforturile de control și guvernare a regiunii Crimeea. „Acești birocrați sunt esențiali pentru efortul malign al guvernului rus de a exercita autoritatea pe teritoriul ucrainean după confiscarea ilegală a Crimeei de către Rusia", spune Courtney Austrian în notificarea depusă la OSCE.

„De când au ocupat Crimeea, autoritățile ruse au desfășurat o campanie brutală de represiune împotriva tătarilor din Crimeea, a etnicilor ucraineni și a membrilor altor grupuri etnice și religioase minoritare din Crimeea. Represiunea Rusiei i-a adus pe locuitorii din Crimeea într-o stare constantă de frică, incapabili să-și trăiască viața în libertate. Condamnăm abuzurile Rusiei în peninsulă. Solicităm Rusiei să-și înceteze imediat ocupația, să elibereze toți prizonierii ucraineni pe care îi deține pe nedrept și să restituie controlul deplin al peninsulei în Ucraina. Crimeea este Ucraina", se spune în finalul documentului.

* Analiza redactata de Europa Libera