Planul propus de SUA pentru Ucraina ar fi „dezastruos" pentru România, susține un expert. „America își vrea partea din cașcaval"

Postat la: 24.11.2025 |

Planul propus de SUA pentru oprirea războiului din Ucraina creează în România „dileme strategice cu privire la securitatea din Marea Neagră, mai ales cele legate de extragerea de resurse din hidrocarburi, direct conectate cu securitatea energetică a României", crede Marius Ghincea, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich, specializat în politică externă și de securitate.

„Planul creează un precedent politic de acceptare a cuceririlor militare ruse care slăbește normele ce ne asigură securitatea frontierelor și impune o autolimitare a NATO în estul continentului", declară Ghincea într-un interviu. Acesta susține că în forma propusă inițial de SUA nu doar că există o concesie imensă făcută Rusiei, dar elementele acestuia nu respectă normele relațiilor internaționale.

„Pe de o parte, elementele legate de recunoașterea de facto a unor teritorii anexate de Rusia ar reprezenta o concesie imensă făcută Moscovei. În același timp, e puțin ridicol să vorbim de recunoașteri „de facto", pentru că în dreptul internațional recunoașterea este o practică ce se referă la statutul „de jure" al unui teritoriu sau actor suveran, nu de facto. Deci formulările din plan sunt puțin bizare din perspectiva cutumelor relațiilor internaționale.

Pe de altă parte, referințele la garanțiile de securitate, noile mecanisme de implementare printr-un Consiliu de Pace modelat după cel din Gaza și interdicțiile formale cu privire la extinderea NATO sau pachetul economic pentru Rusia sunt și ele noutăți importante și au mai degrabă de-a face cu arhitectura de securitate din Europa", declară Ghincea.

„America își vrea partea din cașcaval și joacă rolul de mediator și de garant tocmai pentru a obține resurse. Bizar și contrar normelor internaționale. Ca să nu mai spun nimic despre așteptarea ca Ucraina să plătească pentru garanția de securitate, ca și cum e o poliță de asigurare cumpărată de la piață", declară Ghincea.

Cercetătorul vede garanțiile de securitate oferite Ucrainei prin planul propus de SUA drept lipsite de credibilitate, „având în vedere obiceiul lui Trump de a vrea tranzacții și de a nu crea obligații pentru SUA". Totodată expertul subliniază că aceste garanțiile sunt condiționate destul de sever. „Dacă Ucraina atacă Moscova sau Sankt Petersburg, atunci garanția se anulează" subliniază acesta.

Ghincea susține că planul propus de SUA pentru rezolvarea conflictului din Ucraina are efecte strategice indirecte pentru România. „Creează dileme strategice cu privire la securitatea din Marea Neagră, mai ales cele legate de extragerea de resurse din hidrocarburi, direct conectate cu securitatea noastră energetică.

Creează un precedent politic de acceptare a cuceririlor militare ruse care slăbește normele ce ne asigură securitatea frontierelor și impune o autolimitare a NATO în estul continentului, caz în care apar întrebări legate de capacitatea NATO de a avea o postură de apărare și descurajare mai robustă în Marea Neagră și pe tot flancul de est. Pentru noi și pentru Republica Moldova, un astfel de plan este dezastruos, cu implicații potențial fatale pe termen mediu și lung", declară cercetătorul.

„Trump a spus deja public că nu este „oferta finală", iar partenerii noștri europeni deja pregătesc un contra-plan. Dar o respingere frontală, fără alternativă credibilă și fără o garanție de continuitate a sprijinului SUA, ar fi extrem de riscantă. Cel mai probabil răspuns rațional pentru Kiev este negocierea punct cu punct, nu acceptarea sau respingerea ca pachet", mai spune acesta.

„Există o fereastră de negociere și europenii s-au dovedit foarte abili în ultimele luni să întoarcă situațiile disperate în favoarea lor. Să ne amintim unde eram în primăvara acestui an. Europenii trebuie să facă un contra-plan de pace, cu o viziune realistă dar favorabilă nouă. Iar un astfel de plan alternativ ar trebui să urmărească să elimine recunoașterea teritorială explicită a teritoriilor ocupate și veto-ul rusesc asupra extinderii NATO. Totodată, ar trebui să includă, cum se vorbește deja de câteva luni, elemente care să întărească garanțiile printr-o componentă militară europeană concretă," mai spune expertul.

„Europenii controlează banii ruși înghețați în SWIFT și Euroclear. Europenii au cele mai multe și dureroase sancțiuni împotriva Rusiei. Europenii sunt cei care trebuie să agreeze schimbarea elementelor instituționale ale arhitecturii de securitate de pe continent. Deci nu ar trebui să disperăm. Liderii europeni s-au dovedit abili în a se folosi și aceste avantaje pentru a întoarce lucrurile în propria direcție", încheie Ghincea.