• Tweet

In vreme ce lumea e ingenuncheata de pandemia de coronavirus, care a cauzat mii de morti doar in Europa, Vladimir Putin se pregateste sa isi fortifice regimul de putere si sa ramana in functie pana in 2036. Se foloseste de spaima de coronavirus ca sa intareasca controlul asupra populatiei si joaca in exterior cartea empatiei.

Rusia sare in ajutorul prietenilor ei, e sincera, curajoasa, nu face jocuri pe la spate, spre deosebire de SUA, cinica, motivata doar de interese meschine, care practica dublul standard si care a creat arma biologica a coronavirusului - iata un narativ pe care Putin il foloseste, in vreme ce modifica discretionar sistemul de putere de la Moscova, astfel incat sa construiasca un adevarat regim dictatorial, spune profesorul Armand Gosu, intr-un interviu acordat Ziare.com.

S-au anulat cam toate evenimentele mari din 2020, iata, si campionatul de fotbal, in afara votului popular din Rusia, care urmeaza sa consfinteasca ramanerea lui Vladimir Putin la putere. Ce se petrece in Rusia zilele acestea?

Sunt doua luni de cand scena politica de la Moscova, altadata apatica, a revenit la viata. La 15 ianuarie, Vladimir Putin a anuntat modificarea Constitutiei si schimbarea Guvernului Federatiei Ruse. Procedura tehnica din Parlament a fost atent controlata de Kremlin.

Recent, la 10 martie, Putin a venit in Duma, cand avea loc discutia asupra proiectului de modificare, la a doua lectura. Intriga parea s-o reprezinte organizarea de alegeri parlamentare anticipate, dupa adoptarea noii Constitutii. Toti dezbateau acest subiect. A fost ca o diversiune, pentru ca lovitura venea din alta parte.

Prima femeie care a zburat in spatiu, cosmonauta Valentina Tereskova, amintita si in manualele de gimnaziu din Rusia, o femeie de 83 de ani, din care vreo 50 a fost deputat, din Sovietul Suprem al lui Brejnev, pana acum, in Duma de Stat, a urcat la tribuna si a propus ca, odata cu adoptarea noii Constitutii, sa inceapa de la zero numararea mandatelor de presedinte. Adica, cele patru mandate ale lui Putin sa nu mai conteze, iar el sa poate candida pentru alte doua mandate.

Presa din intreaga lume a titrat imediat ca Putin ar putea ramane in fruntea Rusiei pana in 2036, cand va fi implinit 83 de ani.

In mod ciudat, cu cateva saptamani inainte, politicieni apropiati de Kremlin au respins tocmai varianta propusa de Tereskova. Abia in dimineata sedintei din Duma, Tereskova a primit textul interventiei in plic. Chiar si oameni apropiati de presedinte nu stiau nimic despre planurile acestuia.

Adesea, purtatorul de cuvant al Kremlinului s-a balbait si a ridicat din umeri. Actiunea politica de modificare a Constitutiei a fost organizata si desfasurata ca o operatiune secreta, sub acoperire.

Regimul lui Putin era unul autoritar si personalizat si pana acum. Ce se schimba odata cu modificarea Constitutiei? Cum va arata toata arhitectura de putere a Rusiei?

Faptul ca amendamentul propus de Valentina Tereskova a fost imediat insusit si a trecut si de filtrul Curtii Constitutionale nu inseamna ca Putin va mai ramane presedinte pentru inca doua mandate. Sunt si alte scenarii in care el poate sa ramana la putere.
Dar mai sunt patru ani pana la terminarea acestui mandat, timp in care se pot in intampla multe lucruri.

De aceea, nu ma grabesc sa dau verdicte si spun ca raman in continuare cel putin patru scenarii pe masa. Putin poate fi presedinte inca doua mandate, pana in 2036, cand va face 83 de ani.

Cel mai des vehiculat scenariu, tocmai de aceea nu mi se pare cel mai putin probabil.

Un fel de lider dupa modelul Deng Xiaoping, care sa supravegheze din umbra constituirea unui echilibru intre diverse clanuri oligarhice. Poate niste reforme pe care succesorul lui sa le initieze.

Al treilea scenariu ar fi formarea unui stat comun, prin unire, alipire, incorporare, intre Rusia si Belarus sau Belarus in Rusia, ceea ce ar crea functia de presedinte al confederatiei sau federatiei rezultate. Functie pe care ar putea-o ocupa Putin.

Sau un alt scenariu, despre care s-a vorbit insistent in ultimele saptamani, Putin ramane presedinte pe viata al Consiliului de Stat, o structura infiintata chiar de el si care va capata contur mai clar odata cu modificarea Constitutiei. In acest din urma caz, exista riscul dualitatii puterii, care nici in Rusia, si nici in alta parte, n-a adus nimic bun.

Modificarea Constitutiei schimba natura regimului politic. Sigur ca Rusia n-a fost pana acum o democratie infloritoare. Insa, dupa referendumul de aprobare a modificarilor la Constitutie, programat la 22 aprilie, Rusia va deveni o dictatura.

Deocamdata, regimul Putin este clasificat in literatura de specialitate drept autoritar electoral. Prin acest referendum, Putin se transforma din lider autoritar in veritabil dictator, dupa modelul liderilor de extractie sovietica, Nazarbaev, Lukasenko sau Alyev. Aici, in fostele republici sovietice, in spatele unor referendumuri trucate, au aparut si s-au consolidat regimuri dictatoriale.

Poate ca regimul lui Putin o sa semene mai putin cu cel al lui Alyev si mai mult cu al lui Lukasenko, dar astea sunt nuante. Atat Alyev, cat si Lukasenko controleaza presa, aresteaza si condamna la inchisoare jurnalisti, blogeri, oameni simpli care scriu pe retelele sociale povesti banale, suprima fizic pe liderii opozitiei politice si baga la inchisoare pe activistii civici.

In afara de scenariile mentionate de dumneavoastra, nu putem exclude o lebada neagra, iar in ultima perioada au fost destule

M-am gandit si la asta. De pilda, poate coronavirusul sau altceva, peste o luna sau peste un an sau doi, care sa duca la aparitia unei crize ce nu mai poate fi controlata si care arunca in aer statul rus.

Poate ca lebada neagra a si aparut. Un scenariu cu mii de morti, din cauza coronavirusului, poate fi posibil in conditiile in care se apropie sarbatorile Pastelui. Spre deosebire de patriarhiile romana si greaca, Patriarhia Moscovei si Intregii Rusii a chemat credinciosii in biserici, spunandu-li-se ca n-au nevoie de nicio carantina, e suficient sa creada, deci sa nu le pese de pandemie.

In conditiile in care Kremlinul o sa incerce foarte probabil sa ascunda informatiile si sa minta populatia privind numarul real al celor infectati si al mortilor, s-ar putea ajunge in societate la temperatura de fierbere. Si atunci.... ar putea fi ceva cumplit. Astazi, o rasturnare violenta nu va fi o "revolutie colorata", cum se teme Putin.

Rusia, cu arsenalul ei nuclear, ar putea fi cuprinsa de haos, insurectii, razboaie intre clanuri interlope pentru controlul unor teritorii. Nimeni n-ar putea sa prevada cand si cum se va termina acest veritabil cosmar.

E un scenariu catastrofal ce prezentati aici. Totusi, putin probabil. Deocamdata, Putin are o buna cota de incredere, iar rusii par sa sprijine modificarile aduse Constitutiei. Cum explicati asta?

Un sondaj al unui institut apropiat de Kremlin afirma ca 77% dintre rusi n-au putut sa numeasca nici macar o modificare adusa Constitutiei. Iar alt institut de sondare, singurul independent, care merita luat in serios, Centrul Levada, intr-unul din ultimele sondaje, anunta ca doar 13% din populatie mai e interesata de politica.

Eu nu cred in cota de popularitate care i se atribuie presedintelui. Cred ca s-a grabit cu modificarea Constitutiei, cu patru ani inainte de incheierea mandatului, tocmai pentru ca pierde procente importante la cota de incredere.

La randul ei, populatia stie ca nu poate influenta deciziile politice sau administrative. Din aceasta cauza, nu e interesata de politica. Doar elita conteaza in Rusia, jocul ei, raporturile de forta dintre diferite segmente ale acesteia.

Si, totusi, in anii 1990, in vremea lui Boris Eltin, Rusia a fost mult mai democratica, cum se explica regresul?

Sub Eltin a fost o democratie electorala sau foarte aproape de ea. In fond, democratie electorala sunt si Romania sau Ucraina. Insa, dupa venirea lui Putin la putere, anii '90, deceniul lui Eltin a fost reconsiderat si apare acum ca o ratacire, afirmandu-se ca o democratie de tip occidental nu poate exista in Rusia, unde e nevoie de o solida verticala a puterii, adica de o mana de fier. Pentru ca, in absenta ei, Rusia s-ar putea destrama.

De ce elita moscovita a renuntat la modelul occidental si a imbratisat autoritarismul electoral? Pentru ca oferta lui Putin a fost mult mai tentanta pentru nomenklatura. Putinismul respinge categoric competitia, concurenta, conflictul politic, care e un element axiomatic al democratiei. Oricine poate sa-si gaseasca un loc caldut in aparat.

In sistemul patronat de Putin, toti actorii trebuie sa fie in serviciul Rusiei si sa propuna o agenda pozitiva, evitand orice tip de conflict. Pentru Putin, competitia politica este echivalenta complotului, tradarii, lipsei de buna credinta.

Rusia poate fi condusa doar de aparat, de birocratie, de elitele administrative, de securitate, militare, politica externa, de afaceri. Nu intamplator, acestea adera cu mult entuziasm la putinism. Functionarii din diverse subsisteme sunt cei mai aprigi sustinatori ai putinismului, pentru ca in acest regim ei obtin stabilitate, o evolutie previzibila in cariera, garantia unei vieti, fie si mediocre, ocrotita de intemperiile istoriei.

E o varianta a veacului de aur al nomenklaturii, din epoca Brejnev, descris atat de bine in celebra carte Nomenklatura a lui Voslenski.

Acum, impreuna cu modificarea Constitutiei, are loc un proces de reconfigurare, de upgrade al verticalei puterii in Rusia. In aceste luni, iese din scena o intreaga generatie a nomenklaturii, de la nume sonore de guvernatori pana la functionari cenusii, anonimi frustrati de prin Administratia Prezidentiala sau din aparatul Guvernului.

Unii sunt pur si simplu scosi la pensie, altii sunt agatati prin diverse functii putin importante, iar in locul lor apare o generatie noua bine pregatita profesional, cu studii sau stagii prin SUA sau Marea Britanie, cu o limba engleza impecabila. Ei au fost selectati atent de adjunctul sefului Administratiei Prezidentiale, influentul Serghei Kirienko.

Aceasta noua generatie va avea un cuvant de spus in configurarea puterii dupa 2024? Sau a unei Rusii post-Putin?

Sigur ca da. Chiar daca un criteriu esential de promovare in aparat e loialitatea fata de stapan, asta nu garanteaza ca peste doar cativa ani aceasta nomenklatura nu va dori sa abandoneze modelul satrapiei asiatice si sa urmeze calea Occidentului.

In fond, echipa lui Mihail Gorbaciov, in frunte cu Aleksandr Iakovlev, a fost compusa din activisti ai CC al PCUS promovati in perioada stagnarii lui Brejnev.

Dar aceasta generatie educata si promovata in timpul lui Putin nu va complota impotriva acestuia, nu-l va indeparta de la putere, o sa-i ramana loiala pana la sfarsit. Chiar daca intelege ca Putin duce tara intr-o directie gresita.

De ce? Sa ne uitam in trecutul Rusiei. Chiar daca tabelul rangurilor s-a desfiintat acum peste un veac, tabel care organiza pe trei categorii mari, fiecare de cate 14 coloane, intreaga birocratie din Imperiul Rus, functionarii sunt loiali nu statului, ci unei persoane, in trecut imparatului, secretarului general, astazi presedintelui.

Deci e o iluzie sa-si inchipuie cineva ca noii promovati in elita birocratica vor constitui centre de rezistenta si de opozitie la derapajele Puterii.

Loialitatea nomeklaturii era asigurata si de rentele mari pe care le obtinea, gratie incasarilor la exportul de petrol si gaz. Acesti bani nu vor mai exista, in ultimele zile pretul barilului de petrol s-a prabusit de la 60 la 27-28 dolari barilul. In ce masura scaderea pretului la petrol ar putea crea probleme economice si politice lui Putin?

Pentru economia Rusiei nu stiu ce e mai rau, prabusirea pretului barilului sau pandemia coronavirus. Ele se leaga, totusi.

Coronavirusul a facut ca cererea de petrol sa scada dramatic. Tensiunile dintre rusi si sauditi in cadrul OPEC+ au explodat, rusii au refuzat sa-si reduca productia zilnica, fapt care i-a infuriat pe sauditi care au promis sa coboare barilul la 25 dolari, ceea ce au si reusit sa faca in 10 zile.

Ministrul de Finante asigura populatia ca Rusia are bani ca sa reziste 7 ani la un pret mic al petrolului. Nu va fi simplu, companiile rusesti au pierdut din valoare, actiunile s-au prabusit la bursele internationale si cu 25%. Banca Centrala incearca sa tina sub control cursul rublei, motiv pentru care trebuie sa vanda valuta din Fondul Bunastarii Nationale.

Un alt fenomen, mai putin comentat, dar foarte important: in saptamana 12-18 martie s-a inregistrat un record negativ, aproape 1,5 miliarde de dolari americani au fost scosi din Rusia de catre investitorii straini. Cu o saptamana inainte, deci... oricum in criza, au iesit din Rusia aproape 600 de milioane. In acest ritm, exista riscul decapitalizarii economiei.

Reactia Guvernului e sub asteptari. Eu compar cu anii 2008-2009, cand in cateva luni s-au evaporat 200 de miliarde de dolari din rezerva, dar cursul rublei a plutit multa vreme, coborand lent. Apoi sutele de miliarde date la banci, diverse firme.... practic pachetele financiare din Rusia au fost mai generoase decat cele acordate de guvernul american in SUA.

Acum, Guvernul a anuntat un program anti-criza de peste 40 miliarde de dolari. In Germania, doamna Merkel a lansat un program de 500 miliarde de euro, iar in SUA sunt anuntate trei, de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, adica 7% din PIB. Accentul se pune aici pe incurajarea consumului.

Rusia pare a avea o situatie mult mai buna, are putini cetateni infectati cu coronavirus. Cum se explica aceasta?

Abia recent, de cateva zile, subiectul coronavirus a inceput sa faca prima pagina in presa moscovita. Daca in Coreea de Sud, SUA, tarile UE, perspectivele din care e abordat subiectul sunt fie emotionale, umanitare, problema ocrotirii persoanelor in varsta si a celor cu probleme de sanatate versus o paradigma strict economica, adica trebuie evitata cu orice pret recesiunea, pentru a nu plati un pret chiar mai mare la nivelul intregii societati, in cazul Rusiei paradigma e stric politica.

Coronavirusul poate reduce dimensiunea victoriei la referendumul pentru schimbarea Constitutiei Federatiei Ruse. Exista riscul ca, din cauza sarbatorilor de Paste, a reactiei Patriarhiei Moscovei care incurajeaza credinciosii sa nu accepte niciun fel de restrictii, sa asistam la un varf al imbolnavirilor chiar inaintea referendumului programat la 22 aprilie.

Or, Putin nu vrea ca marea victorie la referendum sa fie umbrita de mortii de coronavirus. De aceea, coronavirusul e o tema politica, mai putin economica si de sanatate publica, ca in celelalte tari. Nu numai in Rusia, dar mai ales acolo, coronavirusul ar putea sa fie o lebada neagra, care sa declanseze o criza politica dramatica.

In apararea lui Putin as adauga, totusi, ca Rusia a instituit restrictii inca din ianuarie, cand a inchis lunga granita, de aproape 4.500 km, cu China. Ceea ce poate explica de ce are atat de putini infectati. Si de ce aproape toti sunt in partea europeana, nu la granita cu China.

In acelasi timp, Reuters relata despre o ciudata crestere a numarului celor decedati de pneumonie si prelua declaratiile unor medici rusi care se intrebau daca nu e vorba de coronavirus, de fapt.

Sunt 7.000 de decese de pneumonie, pentru ianuarie, fata de 5.000 anul trecut. Mai multi doctori rusi au explicat aceasta cifra printr-o epidemie de coronavirus. Ceea ce e daca nu exclus, oricum foarte putin probabil. In a doua jumatate a lunii ianuarie, abia s-a extins epidemia la Wuhan, nu avea cum sa faca victime la Moscova. Ceea ce nu inseamna ca cifrele puse la dispozitie de autoritati sunt corecte. De altfel, nimeni nu le crede.

Important e altceva. Si noi putem intelege foarte bine asta, pentru ca nici in Romania calitatea guvernarii nu e mult mai buna. Rusii nu au incredere in autoritati.

Experientele mai indepartate sau mai recente le confirma suspiciunile. Puterea nu se bucura de prezumtia de nevinovatie. De ce? Pentru ca a existat tragedia de la Cernobil, pentru submarinul Kursk in august 2000, pentru incendiile de paduri din vara 2010.

In toate aceste cazuri, autoritatile au negat in prima faza si au spus ca situatia e sub control.

Recent, si Putin a dat asigurari ca situatia cu coronavirusul este sub control, ca populatia nu are de ce sa se teama.

A fost interzisa intrarea cetatenilor straini in Rusia, pana la 1 mai. S-au redus cursele cu Londra, New York, Abu Dhabi, care vin la un terminal separat pe aeroportul Seremetievo, de unde pasagerii intra direct in carantina. Masura suspendarii scolilor a fost anuntata cu intarziere. Universitatile au inchis caminele, iar studentii au fost trimisi casa.

S-au deschis doua spitale de boli infectioase, pentru cei bolnavi de coronavirus. De vineri s-au pus in functiune 5 laboratoare mobile, sambata alte 3, iar pana la sfarsitul acestei saptamani vor fi in total 10 laboratoare mobile de testat doar in Moscova, cu o capacitate de 10.000 teste pe zi. Sigur, Moscova are circa 12 milioane de locuitori.

Romania pare sa aiba probleme cu numarul de teste, cum sta Rusia la aceste capitol?

Productia si importul de medicamente este o zona cu risc ridicat de coruptie. Primaria din Moscova, de pilda, cumpara teste de la o firma de apartament din Kazan, fara site, fara telefon, care are pe post de director fondator un batranel de 80 de ani, ce apare la Fisc in alte cinci cazuri de infiintari de firme si care se pare ca nu mai traieste.

Presa rusa care relateaza despre acest caz spune ca e o operatiune clasica de spalare de bani, facuta de oameni conectati la serviciile secrete.

Referitor la teste, n-am gasit o cifra exacta a testelor efectuate. Par a fi undeva, la 200 de mii. Cu foarte putini infectati, pana la 400. Nimeni nu ia in serios aceasta cifra, nici macar autoritatile.

Testele sunt de fapt problema. Un singur test, Vektor, este omologat in Rusia. El este produs de un centru de biotehnologie din Novosibirsk.

Sa presupunem ca mergeti la Moscova, aterizati, stati in carantina, aveti temperatura, va doare capul, iar medicii rusi vin sa ia probe. Pana aici, nimic neobisnuit. Insa probele sunt duse 3.500 km, pana in Siberia, unde e laboratorul, pentru a fi citite. Rezultatul soseste peste o saptamana. Sau niciodata, pentru ca s-au pierdut ori s-au incurcat probele. Deci le mai dati inca o data. Si mai asteptati o saptamana.

Vektor are o problema de acuratete. Specialistii in boli infectioase au mari rezerve fata de acest test, singurul omologat si comercializat in Rusia.

Abia acum cateva zile, Guvernul a permis si altor firme sa dezvolte kituri de teste.

De asemenea, din cauza presiunii publice, se permite importarea unor teste. In dezbaterile pe care le-am urmarit la televiziunile si radiourile moscovite, la nivelul specialistilor exista convingerea ferma ca stoparea extinderii si eradicarea epidemiei se fac prin testarea rapida a oricarui caz suspect si izolarea purtatorilor si nu prin blocarea oraselor sau prin restrictii de circulatie.

Modelul preferat de doctorii rusi este Coreea de Sud si Taiwan, nu China Populara.

Putin trimite in ajutor Italiei vehicule ale armatei ruse. In vreme ce situatia din Rusia nu este deloc buna.

Deocamdata nu avem date despre vreo tragedie medicala in Rusia. Au 42-43 de mii de aparate de ventilat artificial plamanii, adica 29 de aparate la 100 de mii de locuitori. Milionarii si miliardarii rusi isi aduc din strainatate cea mai performanta aparatura medicala, in caz de infectare cu coronavirus n-o sa ocupe locurile din spitalele publice.

Serviciile secrete si armata au spitalele lor, bine dotate, n-o sa intre peste locurile populatiei obisnuite. Deocamdata, situatia pare sub control, cum ne asigura Putin.

Cu Italia, Putin are o relatie speciala, deci o deschidere totala. Din comunicatul Kremlinului rezulta ca Putin a raspuns la cererea premierului Conte, n-a avut el initiativa sa trimita camioanele armatei pentru dezinfectarea oraselor italiene. Premierul Conte s-a adresat si altor parteneri ai Italiei, inainte de a-i cere ceva lui Putin.

Intrebarea este de ce Orban, Macron, Conte si altii se tot adreseaza Rusiei. E o schizofrenie aici. Corpul de experti european afirma ca Rusia e o amenintare pentru securitatea europeana, pentru institutiile europene, pentru Occident, in general. In vremea asta, importanti lideri europeni cauta prietenia lui Putin si manifesta deschidere maxima fata de Rusia.

De ce ar refuza Moscova aceasta oportunitate? Doar medicii chinezi sa se fotografieze in Lombardia? Militarii rusi de ce n-ar face-o? Pentru albumul de familie, macar.

Si ce obtine Putin din tot acest joc politic?

Pe plan extern, reia mesajul ca vrea sa coopereze cu Occidentul care ar avea mai mult de castigat dintr-o relatie buna cu Rusia. Deci, dragi europeni, renuntati la sanctiuni, sistati procesul de la Haga cu zborul MH 17 doborat cu o racheta ruseasca, trasa de catre militari rusi, deasupra Ucrainei, recunoasteti anexarea Crimeii, puneti voi presiune pe Ucraina sa nu mai vrea nici in NATO si nici in UE, sa renunte la Donbass....

Sigur, e o nota de plata tare lunga, pe care niciun lider european n-o poate accepta. Deocamdata. Dar timpul poate lucra in favoarea lui Putin.

Pe plan intern, de fapt, cu el trebuia sa incep raspunsul, Putin va utiliza spaima de coronavirus ca sa intareasca controlul asupra populatiei. Totodata, Putin consolideaza narativul luptei dintre bine si rau, unde Rusia e binele, SUA raul.

Deci Rusia este empatica, sare in ajutorul prietenilor ei, e sincera, curajoasa, nu face jocuri pe la spate, spre deosebire de SUA, cinica, motivata doar de interese meschine, care practica dublul standard si care a creat arma biologica a coronavirusului. Televiziunile din Rusia promoveaza acest narativ menit sa intretina obsesia dusmanului care asediaza cetatea.

E insa posibil ca aceste politici de mobilizare a populatiei instrumentalizate de Kremlin, construite de ura, sa se intoarca impotriva lui. N-ar fi pentru prima data in istoria Rusiei.