• Tweet

Casa Albă analizează o ofertă de ultim moment venită din partea Iranului pentru reluarea negocierilor privind programul nuclear, în timp ce președintele Donald Trump pare, deocamdată, înclinat să autorizeze noi lovituri militare împotriva Teheranului, potrivit unor oficiali americani, scrie The Wall Street Journal.

Mai mulți consilieri de rang înalt, coordonați de vicepreședintele JD Vance, încearcă să-l convingă pe președinte să acorde o șansă diplomației înainte de a răspunde militar represiunii violente a protestelor din Iran, izbucnite pe fondul crizei economice și al nemulțumirilor față de regim, au declarat sursele.

Vorbind duminică cu jurnaliștii la bordul avionului Air Force One, Donald Trump a spus că Iranul a transmis Washingtonului, cu o zi înainte, că este dispus să intre în negocieri privind programul său nuclear, pe care Statele Unite încearcă să îl limiteze de mai mulți ani. Președintele american a precizat că „se pregătește o întâlnire", dar a adăugat că ia în calcul și „opțiuni foarte dure" care ar putea fi puse în aplicare înaintea oricăror discuții.

Într-o declarație publicată după apariția articolului în The Wall Street Journal, purtătorul de cuvânt al vicepreședintelui Vance, William Martin, a afirmat că JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio „prezintă împreună președintelui o gamă de opțiuni, de la abordări diplomatice până la acțiuni militare".

Potrivit oficialilor, Donald Trump nu a luat încă o decizie finală și urmează să se întâlnească marți cu principalii săi consilieri pentru a stabili direcția de acțiune. Printre opțiuni se numără lovituri militare asupra unor obiective ale regimului iranian, atacuri cibernetice, noi sancțiuni sau intensificarea sprijinului online pentru opoziția față de regim. Unii oficiali avertizează însă că o intervenție militară americană ar putea alimenta propaganda Teheranului, potrivit căreia protestele ar fi orchestrate de SUA și Israel.

Manifestațiile, izbucnite la sfârșitul lunii decembrie și amplificate după 8 ianuarie în marile orașe, reprezintă una dintre cele mai serioase provocări pentru regimul instaurat în urma Revoluției islamice din 1979. Organizațiile pentru drepturile omului susțin că sute de persoane au fost ucise în timpul represiunii. Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică imagini cu numeroase victime, surprinse în interiorul și în apropierea unei morgi din zona Teheranului.

Oficialii spun că Trump favorizează în prezent opțiunea militară, dar ar putea reveni asupra deciziei în funcție de evoluțiile din Iran și de discuțiile cu echipa sa. Unii cred că președintele ar putea ordona mai întâi lovituri și abia apoi să încerce negocieri serioase, lucru sugerat chiar de Trump: „S-ar putea să fim nevoiți să acționăm din cauza a ceea ce se întâmplă, înainte de întâlnire", a spus el.

Deși, în general, este reticent față de implicarea în conflicte, JD Vance rămâne deschis ideii unor lovituri împotriva Iranului, considerând că Teheranul reprezintă o amenințare pentru SUA, potrivit unei surse apropiate de vicepreședinte. El fusese inițial sceptic față de bombardamentele din iunie anul trecut, înainte ca Trump să ordone atacuri asupra siturilor nucleare iraniene de la Fordow, Natanz și Isfahan.

Statele Unite nu au în prezent un portavion în Orientul Mijlociu, dar ar putea desfășura bombardiere, avioane de vânătoare sau alte mijloace navale pentru a lovi Iranul, spun oficialii. Liderii iranieni au avertizat că ar putea ataca trupele americane ca represalii, o amenințare considerată deocamdată retorică, dar nu lipsită de credibilitate. Deși capacitățile Iranului de rachete cu rază lungă de acțiune au fost afectate de lovituri americane și israeliene anul trecut, Teheranul dispune în continuare de un arsenal important de rachete cu rază scurtă, capabile să atingă estul Peninsulei Arabice.

Luni, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este „pregătit pentru negocieri", cu condiția ca acestea să fie „corecte, bazate pe egalitate și respect reciproc". În caz contrar, a avertizat el, Iranul este „pe deplin pregătit pentru război". Araghchi a confirmat, totodată, că l-a contactat în weekend pe emisarul special american Steve Witkoff pentru a solicita întâlniri cu administrația de la Washington.

Acesta este primul semnal că canalul direct de comunicare dintre Washington și Teheran rămâne deschis, în ciuda impasului din discuțiile nucleare și a schimbului de amenințări dintre cele două țări. Potrivit unei surse bine informate, Aragchi și Witkoff au discutat și despre posibilitatea organizării unei întâlniri în zilele următoare. Sursele nu au confirmat dacă contactul a fost telefonic sau prin mesaj text. Casa Albă și Departamentul de Stat au refuzat să comenteze.

Duminică, Trump a declarat că Iranul a contactat Statele Unite cu o zi înainte și s-a oferit să reia negocierile privind acordul nuclear. „S-ar putea să ne întâlnim cu ei. Întâlnirea este în curs de pregătire, dar s-ar putea să fie nevoie să acționăm în funcție de ceea ce se întâmplă înainte de acea întâlnire... dar întâlnirea este în curs de pregătire", a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One duminică.

Vicepreședintele american J.D. Vance a declarat săptămâna trecută că Washingtonul este deschis discuțiilor cu Iranul privind un nou acord. „Cel mai inteligent lucru pe care l-ar fi putut face - și era adevărat acum două luni și este adevărat și astăzi - ar fi să se așeze și să discute cu Statele Unite despre ceea ce vrem să vedem în programul lor nuclear", a spus Vance.

Potrivit oficialilor americani, Witkoff și Araghchi au început să facă schimb de mesaje text în timpul discuțiilor nucleare dintre SUA și Iran anul trecut. Aceștia au continuat să fie în contact chiar și după ce SUA au lansat atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene în iunie și au rămas în contact cu privire la potențiale discuții până în octombrie anul trecut, au declarat un oficial american și două surse bine informate.

„Există idei propuse care sunt luate în considerare în prezent", a spus Araghchi, subliniind în același timp că Iranul nu va negocia sub amenințări militare. El a adăugat că, dacă SUA vor încerca din nou să folosească forța militară împotriva Iranului, Teheranul este pregătit pentru acest lucru.

„Nivelul nostru de pregătire militară este mai ridicat acum decât în ​​timpul războiului precedent. Există persoane care încearcă să atragă Washingtonul în război pentru a promova interesele Israelului", a spus Araghchi. Conform surselor, acest contact pare a fi o încercare a Iranului de a dezescalada tensiunile cu SUA sau cel puțin de a câștiga timp înainte ca Trump să decidă asupra unor acțiuni menite să slăbească și mai mult regimul.

Unii oficiali îl avertizează pe Trump că Iranul ar putea încerca doar să câștige timp, să evite lovituri aeriene și să-și mențină legitimitatea, în pofida nemulțumirilor populare.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că președintele Trump preferă, în general, soluțiile diplomatice, dar nu exclude niciodată folosirea forței. „Adevărul este că, în privința Iranului, nimeni nu știe ce va face președintele Trump, în afară de președintele Trump. Lumea poate continua să aștepte și să ghicească", a spus ea. Ulterior, Leavitt a subliniat că mesajele publice belicoase ale Iranului diferă de comunicările private, iar președintele este interesat să le exploreze pe acestea din urmă.

Contextul este complicat de experiențele recente. Vara trecută, Trump a stabilit un termen de două săptămâni pentru negocieri cu Iranul, înainte de a ordona lovituri asupra instalațiilor nucleare la doar câteva ore după expirarea acestuia. Cinci runde de discuții purtate primăvara trecută s-au încheiat după ce SUA s-au alăturat Israelului în bombardarea unor obiective nucleare iraniene.

Unii oficiali consideră că Trump are o pârghie importantă, în condițiile în care regimul iranian se confruntă cu una dintre cele mai ample revolte din ultimii ani, iar aliații săi regionali, precum Hamas și Hezbollah, au fost slăbiți după confruntările cu Israelul. Alții avertizează însă că negocierile ar putea legitima un guvern pe care Trump susține că îl contestă în sprijinul protestatarilor.

Deocamdată, nu există semne clare de fracturi la vârful puterii de la Teheran, chiar dacă represiunea s-a intensificat. Informațiile sunt greu de verificat din cauza întreruperilor internetului la nivel național, însă activiștii spun că spitalele sunt supraaglomerate cu mii de răniți.

„Regimul se va baricada", anticipează Suzanne Maloney, expert în Iran și director al programului de politică externă al Brookings Institution. „Va fi mai slab și mai izolat internațional, dar și mai dispus să își asume riscuri în relația cu SUA și mai amenințător pe plan intern. Chiar dacă vor apărea fisuri după reprimarea protestelor, nucleul puterii are acum și mai multe motive să rămână unit."

Trump este așteptat să se întâlnească marți, 13 ianuarie, cu echipa sa de securitate națională pentru a discuta opțiunile de susținere a protestelor și de slăbire suplimentară a regimului iranian.