• Tweet

Institutului Universitar European (EUI) a elaborat un document recent, din care reiese că aeroporturile pot controla în mod direct, din punct de vedere operațional, doar aproximativ 2 % din totalul emisiilor globale ale aviației (adică emisiile provenite de la clădirile, infrastructură și vehiculele de la sol ale aeroporturilor).

În dezvoltarea aeroportului Brașov-Ghimbav au fost folosite cele mai avansate materiale, pentru a putea întâmpina provocările legate de mediu. Tot pentru a susține echilibrul mediului, aeroportul are legături bine stabilite cu transportul public, promovând în același timp multimodalitatea și forme de mobilitate mai puțin poluante.

Aeroportul din Brașov, port aerian pentru trupele NATO

La mai puțin de un an de la operaționalizarea aeroportului, în data de 10 martie a.c. a fost înregistrat pasagerul cu numărul 100.000 al aeroportului. Acesta a sosit cu zborul Dortmund - Braşov. La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a devenit port aerian de debarcare pentru trupele NATO.

Prima aeronavă militară care a aterizat aici a fost un Boeing C130 al Armatei Franceze, care a adus militari pentru Grupul de Luptă Avansat Consolidat al NATO de la Cincu (Misiunea Aigle - grupul de luptă multinațional condus de Franța). Lt. col. Cedric Le Mens, șeful Centrului de Coordonare Transport al Misiunii Aigle: „Obiectivul nostru este ca, de la începutul acestei veri, să primim aici, la Aeroportul din Brașov, întreaga escadrilă a forței Aigle". Pe lângă trupe, la Brașov ar urma să fie debarcată și logistică militară, fiind necesar un sistem modern de desfacere a paleților, precum și locuri de depozitare a mărfurilor destinate trupelor NATO. Această investiție ar urma să fie finanțată de Grupul de Luptă Avansat Consolidat al NATO și va însemna un mare plus și pentru componenta civilă a aeroportului.

Tot la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a fost operaționalizat Punctul de Operare Aeromedical dotat cu un elicopter SMURD, având ca responsabilitate principală intervenţiile în zonele montane ale judeţului Braşov şi ale judeţelor învecinate, dar și asigurarea intervențiilor la alte urgențe medicale.

Pilonul dezvoltării economice și suport pentru turismul local constã în dezvoltarea infrastructurii la nivel județean. Proiecte în valoare de peste 68 mil de lei.

Infrastructura județului Brașov este esențială - în primul rând pentru oamenii care locuiesc în aceste zone, pentru a putea avea acces la servicii medicale, la educație, dar și pentru atragerea de investitori în mod egal, nu doar în zona metropolitană, precum și pentru încurajarea turismului.

"În calitate de Președinte al Consiliului Județean, dar și în calitate de Ministru al Dezvoltării, am făcut eforturi constante pentru a susține proiectele de infrastructură din județ. Printre proiectele implementate de Consiliul Județean Brașov în zona Rupea avem Ţara Cohalmului, tărâmul colinelor transilvane şi al bisericilor-cetăţi, Ţara Ovăzului - Haferland, cu sate încărcate de farmecul vremurilor de demult, cu tradiţii de sute de ani readuse la viaţă, cu locuri molcome ce poartă pecetea comunităţilor de saşi care au vieţuit secole în acest spaţiu binecuvântat, cu o moştenire etnoculturală dăruită cu generozitate de localnici generaţiilor prezente şi viitoare", ne-a precizat Adrian Veștea președintele CJ Brașov.

"Ținutul acesta, străjuit de Cetatea Rupea - Castrum Kuholm - încântă ochiul și sufletul cu ai săi stejari multiseculari, cu măreția coloanelor bazaltice, a vulcanului stins și a Laculul de smarald de la Racoș, cu satul Viscri, așezare iubită de Regele Charles, cu vestigiile dacice și relicvele paleontologice.

Zona Rupea este poarta de intrare în judeţul Braşov dinspre nord, leagăn de multiculturalitate şi de convieţuire paşnică a etniilor care vieţuiesc pe aceste meleaguri, iar administrația liberală a județului, împreună cu primarii PNL din zonă au lucrat din plin pentru a o pune în valoare", a mai adãugat profesionistul Adrian Veștea.

Unul dintre cele mai ample proiecte investiţionale ale Consiliului Judeţean Braşov îl reprezintă reabilitarea Drumului Județean 132 Rupea - Homorod - Mercheașa - Jimbor - limita judeţului Harghita.

Pentru realizarea acestui obiectiv foarte important la nivelul comunităţilor locale din zona Rupea şi considerat o prioritate de autorităţile administrative ale judeţului Braşov, Consiliul Judeţean a accesat fonduri de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală II. Drumul este vital nu doar pentru deplasarea locuitorilor din partea nordică a judeţului nostru spre principalele căi rutiere, ci şi ca variantă de legătură interjudeţeană Braşov - Harghita.

Reabilitarea DJ 132 Rupea - Homorod - Mercheasa - Jimbor - limită judeţ Harghita a cuprins realizarea structurii rutiere a drumului pe toată lungimea acestuia, cu tot ceea ce înseamnă carosabil, acostamente, poduri, podețe, drumuri laterale şi amenajare alveole pentru staţii transport public. Au fost realizate şanţuri, rigole carosabile şi de acostament pentru scurgerea apelor pluviale, s-au construit podeţe transversale, podeţe la drumurile laterale şi podeţe către accese, s-au reabilitat şi construit un număr de opt poduri.

Valoarea totală a lucrărilor a fost de 68.251.441,20 lei, din care 60.165.005.90 lei reprezintă valoarea asigurată de către MDLPA, prin PNDL II, diferenţa fiind asigurată din bugetul judeţean.

Peste 110 mil lei pentru drumul interjudeţean ce leagă Covasna de Brașov și care face legătura între DN 12 şi DN 13
Prin acest proiect, finanțat 98% cu fonduri europene nerambursabile, se realizează modernizarea Drumului interjudețean Covasna-Brașov, care face legătura între DN 12 și DN 13. Lungimea întregului traseu este de 53,5 kilometri din care 19,916 kilometri sunt pe teritoriul județului Brașov.

Valoarea totală a proiectului este de 110.894.604,55 lei, din care cheltuielile totale eligibile totalizează 109.895.685,23 lei. Valoarea finanțării nerambursabile cu fonduri europene (98%) este de 107.697.771,52 lei, contribuția proprie a beneficiarului (2%) - 2.197.913,71 lei, iar cheltuielile totale neeligibile sunt de 998.919,32 lei.

Drumul străbate localitățile brașovene Măieruș, Apața, Ormeniș, Augustin, precum și localitățile Baraolt, Biborțeni, Bățanii Mari, Malnaș Băi din județul Covasna. Prin reabilitarea acestui drum de importanță regională, care face legătura între drumul național DN 12 (Brașov - Miercurea Ciuc - Toplița) și drumul național DN 13/ E 60 (Brașov - Târgu Mureș - Cluj Napoca - Oradea - Budapesta), se asigură conectarea la rețeaua europeană de transport TEN-T, facilitând legătura între județele Brașov, Covasna și Harghita.

Obiectivul va fi încheiat şi recepţionat în acest an, el cuprinzând: modernizarea părții carosabile și a trotuarelor, amenajarea unor staţii de transport public (inclusiv alveolele), realizarea scurgerii apelor pluviale (rigole, şanturi, drenuri, puţuri absorbante), realizarea podeţelor transversale şi a celor care asigură accesul la drumurile laterale, precum și reabilitarea podurilor peste râul Olt, pârâul Măieruş şi pârâul Remetea. De asemenea, sunt prevăzute realizarea sau repararea unor ziduri de sprijin, amenajarea trecerilor la nivel cu calea ferată, iar acolo unde va fi nevoie, a unor lucrări de deviere a reţelelor de utilităţi. Tot prin acest contract, dar cu finanţare de la bugetul local al Judeţului Braşov se modernizează un sector de drum de 5,24 km.

Modernizare și reabilitare DJ 104 L Dacia-Viscri-Buneşti (15,06 km)

Proiectul în valoare totală de 24.495.058,94 lei, a fost finanţat iniţial în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, iar apoi a fost preluat în finanțare cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Regional - Axa prioritară 6 - „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională".

Traseul drumului, cu o lungime de aproximativ 15 kilometri, reprezintă singura legătură a comunelor Jibert și Bunești cu municipiul Brașov. Această investiție dă un imbold dezvoltării economice a zonei Rupea și determină o creștere a numărului de turiști. A fost amplu obiectiv de infrastructură rutieră realizat pentru a conecta oameni şi locuri, dar şi pentru a pune în valoare potențialul turistic al zonei.

Acest proiect investiţional a avut două componente: unul reprezentat de sectorul de drum intravilan din satul Viscri, iar celălalt - de restul drumului.

Împărțirea pe componente a fost necesară pentru că satul Viscri are statut de sit rural UNESCO, iar pentru refacerea drumului din intravilanul satului, în lungime de 761 metri, a fost nevoie de respectarea cerinţelor stabilite prin avizul Direcţiei Județene pentru Cultură Braşov, în ceea ce priveşte soluţia tehnică şi materialele folosite.

Pod nou peste râul Olt, situat pe drumul judeţean DJ 104 K, în comuna Comăna

Construcţia unui pod nou peste râul Olt, care face legătura între localităţile Comăna de Jos şi Crihalma, a fost o necesitate stringentă a locuitorilor afectaţi de natura dezlănţuită. În lipsa podului, aceștia erau nevoiţi să ocolească 37 de kilometri pentru a ajunge în centrul de comună, în loc să parcurgă doar doi kilometri.

Demersurile privind construcţia podului au fost iniţiate de autoritatea judeţeană după dezastrul provocat de viitura de pe râul Olt, din vara anului 2018, care a distrus vechiul pod de lemn. Ulterior, graţie eforturilor președintelui de atunci al Consiliului Județean, Adrian Ioan Veștea, lucrările au fost preluate şi finanţate de Compania Naţională de Investiţii.

"Construirea acestui pod a fost unul dintre primele proiecte demarate de mine, după venirea la conducerea CJ Braşov. Noul pod a fost realizat din beton armat cu o lungime de 86,6 metri, o lăţime a părţii carosabile de 7,8 metri, la care se adaugă trotuare pentru pietoni pe ambele laturi, cu o lăţime de 1 metru. Podul a fost prevăzut şi cu două rampe de acces cu o lungime de aproximativ 250 metri fiecare. Totodată, s-au realizat lucrări de protecţie şi asupra albiei râului. În urma calculării debitului maxim al Oltului a reieşit o înălţime la tablierea podului mai mare decât a precedentului, astfel încât acesta să nu mai fie afectat de viituri", ne-a declarat cel mai de succes ministru al Dezvoltării din ultimii 30 de ani, Adrian Ioan Veștea.

Marian Gârleanu