Cabinetul Ciolacu și matematica parlamentară - Ce șanse are opoziția să demită guvernul

Postat la: 14.02.2025 |

Opoziția, încurajată de demisia președintelui Iohannis, încearcă să demită și Guvernul Ciolacu. Partidele AUR și SOS au anunțat fiecare câte o moțiune de cenzură. Cum niciuna dintre cele partide nu are cele 116 semnături necesare pentru depunerea unei moțiuni (un sfert din numărul total de parlamentari), cel mai probabil se va ajunge la un acord pentru un singur document depus împreună de AUR, SOS și POT. Cele trei partide au împreună 213 parlamentari.

Odată cu instalarea lui Bolojan la Cotroceni, Parlamentul are 461 de membri (dacă este validat și înlocuitorul demisionarului Nicolae Ciucă). Dintre cei 330 de deputați, 174 sunt de partea puterii (PSD, PNL, UDMR, Minorități), iar 156 sunt în opoziție (AUR, USR, SOS, POT), dacă îi punem la socoteală și pe deputații neafiliați (5) plecați de la SOS. Dintre cei 131 de senatori (fără Bolojan), 67 sunt din partea puterii și 64 din partea opoziției.

Pentru ca o moțiune de cenzură să fie adoptată și, astfel, guvernul să fie demis, este nevoie de votul majorității parlamentarilor (231). Teoretic, puterea are 241 de voturi, iar opoziția are 220 de voturi. Guvernul Ciolacu 2 a fost învestit în decembrie cu 240 de voturi „pentru" și 143 de voturi „împotrivă". Legea Bugetului de stat pe 2025 a trecut cu 254 voturi „pentru" la 192 voturi „împotrivă". Pe calcul matematic, lipsesc așadar 39 de voturi pentru ca Guvernul Ciolacu să fie demis.

Chiar dacă AUR, SOS și POT au suficienți parlamentari pentru a depune moțiunea de cenzură, fără voturile USR nici nu se pune problema ca demersul să aibă vreo șansă. Primul semnal a venit de la Elena Lasconi: „E foarte uşor să vorbeşti despre a demola şi a distruge şi a face rău. Eu nu sunt pentru asta. Cu ce înlocuieşti Guvernul în momentul de faţă? Ai şi demisia preşedintelui, trimiţi şi Guvernul acasă, practic duci ţara în haos. Eu nu am vorbit cu colegii mei parlamentari, dar nu i-aş sfătui să voteze pentru această moţiune de cenzură."

În schimb, liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, a lăsat deschise discuțiile despre moțiue: „România trebuie guvernată şi vom vota pentru a da jos un guvern în momentul în care este foarte clar ce guvern şi ce majoritate se formează şi ce guvern se poate pune în loc. Suntem oameni politici responsabili şi nu ne jucăm de-a politica. În momentul în care lucrurile vor fi clare, să zicem: îl dăm jos pe Ciolacu, dar se formează o guvernare responsabilă, pro-democratică, cu un premier care să ne redea speranţa că poate pune România pe calea corectă şi bugetul României pe drumul corect. Atunci, de ce nu?"

Instalarea lui Ilie Bolojan a schimbat, inevitabil, unele calcule politice. Dacă au apărut imediat „binevoitorii" care îl împing pe președintele interimar spre o rupere a înțelegerii cu PSD pentru prezidențiale și o canditură proprie, nu lipsesc nici discuțiile despre un nou guvern, instalat de președintele interimar. Pe de o parte, opoziția ar susține ideea unui nou guvern pentru că Guvernul Ciolacu este considerat ilegitim, din moment ce a fost rezultatul unei desemnări făcute de un președinte ilegitim (în ochii celor care condamnă anularea alegerilor). Pe de altă parte, și oamenii lui Bolojan din PNL vizează o reconfigurare a circuitelor de putere, acum când influența lui Iohannis a dispărut complet.

Chiar și cu o „trădare" parțială a parlamentarilor PNL (71), este destul de greu de crezut că se vor găsi cele 39 de voturi care lipsesc pentru trecerea unei moțiuni de cenzură. Mai mult, cei 7 parlamentari neafiliați, deși plecați de la SOS, nu sunt deloc o certitudine la moțiunea de cenzură, știut fiind faptul că puterea are mijloace de influențare a voturilor incerte. O guvernare fără PSD, dar și fără partidele „suveraniste" este și ea improbabilă, PNL, USR, UDMR și Minoritățile având împreună doar 178 de parlamentari.