Care au fost cele mai mari minciuni spuse de candidați. Verificarea afirmațiilor controversate din dezbaterea prezidențială

Postat la: 30.04.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Dezbaterea prezidențială din seara de marți, 29 aprilie, unde au participat 10 din cei 11 candidați la scrutinul din mai, a inclus numeroase afirmații trunchiate ale celor prezenți, dar și mai multe considerate false.

Victor Ponta a susținut că parteneriatul strategic al României cu SUA a fost semnat în 2011, deși documentul a intrat în vigoare cu 14 ani mai devreme. Daniel Funeriu spune că din 1918, românii respectă minoritățile, John-Ion Banu-Muscel crede că Federația Rusă nu poate fi un pericol pentru România, în timp ce Sebastian Popescu insistă că țara noastră nu a fost implicată în războaie de cucerire a unor teritorii.

„Cred că e important să știm că parteneriatul strategic cu Statele Unite a fost semnat în 2011...", a spus independentul Victor Ponta în timpul dezbaterii de la TVR pentru Cotroceni, iar informația este falsă. Parteneriatul Strategic dintre cele două state a fost semnat la 11 iulie 1997, iar în 2011 au fost semnate două noi documente în cadrul acestuia: „Declarația Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii" și „Acordul între România și Statele Unite ale Americii privind Amplasarea Sistemului de Apărare Împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România."

„Din 1918 încoace, românii au respectat minoritățile naționale și am clădit în Europa un model", a spus independentul Daniel Funeriu la dezbaterea de la Cotroceni de marți, 29 aprilie. Mișcarea Legionară, creată în perioada interbelică, caracterizată de antisemitism și xenofobie este încă menționată în discursul public. Mii de evrei au fost uciși în pogromul de la Iași și peste 25.000 de romi au fost deportați din România în Transnistria, dintre care cel puțin 11.000 au murit, notează site-ul de fact-checking. „Organizarea politică din perioada interbelică, colonizările românești din teritoriile locuite de maghiari, politica regimului Ceaușescu referitoare la minorități, inclusiv distribuirea absolvenților români de studii superioare în zone locuite de minorități naționale", sunt exemple date de istoricul Cosmin Popa, care confirmă afirmația falsă a lui Funeriu.

„Suntem o țară demnă, mândră, poate singura din lume care niciodată n-a dus un război, de a cuceri noi teritorii, ci de fiecare dată a intrat în luptă pentru a-și apăra propriile teritorii", a declarat Sebastian Popescu, susținut de Partidul Noua Românie la alegerile prezidențiale. Armata României a fost implicată în misiuni ofensive pentru cucerirea unor teritorii, de la al Doilea Război Balcanic (după care a fost ocupat Cadrilaterul). Un alt exemplu este campania din 1941 a mareșalului Ion Antonescu de creare a unei zone tampon după alipirea Moldovei și Bucovinei la România, în care țara noastră a jucat un rol în administrarea Transnistriei, teritoriul dintre Nistru și Bug, care includea Odesa, teritoriu ucrainean.

„Eu nu văd un pericol atât de puternic într-o invazie a republicii rusești, federația rusească, având în vedere că suntem parte din NATO care este o organizație puternică, de cinci-șase ori mai puternică decât Federația. Deci ca urmare aș reduce cheltuielile în primul rând pentru înarmare. Nu m-aș înarma pentru pentru un pericol care nu îl văd iminent", a spus candidatul independent John-Ion Banu-Muscel. România s-a angajat să crească investițiile în apărare la 2,5% din PIB după invadarea Ucrainei de către Moscova, pe baza faptului că NATO consideră Federația Rusă ca fiind un pericol major pentru securitatea globală.

„Vreau să fac în așa fel încât România să nu mai dispară, pentru că în fiecare zi suntem mai puțin cu 200, da? La Revoluție eram aici 23.000.000 suntem 15.000.000", a declarat candidata PUSL, Lavinia Șandru. Datele INS de la 1 ianuarie 2024 arată că populația rezidentă a României depășește 19 milioane. Cele mai recente date despre emigrarea definitivă a Românilor, din 2023, vizează 48.612 de persoane. Împărțit la 365 de zile, România a pierdut 133 de oameni pe zi care s-au mutat în alte țări.