Ce au decis judecătorii CAB în dosarul Călin Georgescu-anularea alegerilor prezidențiale - Fostul candidat independent a fost prezent în instanță

Postat la: 23.12.2024 |

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a acordat un nou termen în procesul Călin Georgescu-anularea alegrilor prezidențiale, pentru 13 ianuarie 2025, pentru când se citează părţile, prin poştă şi prin mail sau fax (în măsura în care sunt disponibile aceste date de contact), cu reducerea termenului de înmânare a citaţiei la o zi. Este citată ţi Autoritatea Electorală Permanentă, cu menşiunea de a depune documentaţia administrativă care a stat la baza emiterii deciziilor de anulare a alegerilor prezidenţiale.

„Acordă termen pentru continuarea judecăţii la 13.01.2025 ora 11.00, pentru când se citează părţile, prin poştă şi prin mail sau fax( în măsura în care sunt disponibile aceste date de contact), cu reducerea termenului de înmânare a citaţiei la o zi. Intimata Autoritatea Electorală Permanentă se citează cu menţiunea de a depune documentaţia administrativă care a stat la baza emiterii deciziei BEC nr. 230D/2024, a deciziei BEC nr. 231D/2024 şi a deciziei BEC nr. 232D/2024", se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti.

Totdată, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea de disjungere formulată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept. De asemenea, comunică tuturor părţilor cererea de intervenţie accesorie formulată de Asociaţia Prioritatea Întruajutorării Copilului Instituţionalizat, în vederea discutării admisibilităţii în principiu.

Călin Georgescu a ajuns, luni dimineaţă, la Curtea de Apel Bucureşti, unde se judecă dosarul privind contestaţia sa şi a Coaliţiei pentru Apărarea Statului de Drept vizând anularea alegerilor prezidenţiale, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat soluţionarea către CAB.

„Cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale a României, plus 1, fostul preşedinte al României Klaus Iohannis, au adus ţara în haos. Vorbim de cei care, în mod de drept, trebuiau să apere statul de drept şi Constituţia şi apără doar coruţia. Acesta este primul punct. Al doilea punct este cel legat de faptul că cei care au fost, de ieri începând, la dezbateri, discuţii, cum vreţi să o luaţi, la Palatul Cotroceni, cu o persoană ilegitima, nu au făcut decât să întărească faptul că această haită politică ce a decimat ţara noastră de 35 de ani este, practic, în complot direct şi în combinaţie cu lovitura de stat care a fost dată acum două săptămâni", a declarat Georgescu înainte să intre în sediul Curţii de Apel Bucureşti.

Deşi ziariştii au încercat să îi pună întrebări, acesta a continuat să-şi susţină declaraţia, referindu-se la formarea noului Guvern.

„Datorită faptului că nu mai suntem un stat de drept, începând de ieri, este un stat, practic, stalinist, nu fac decât să îngroaşe corupţia şi să continue pe acest fond total ilegitim pe care astăzi îl trăim în România şi în lipsă de democraţie. (...) Este nu doar aberant, ci şi umilitor pentru poporul român. Eu le spun aşa, vor da de foarte greu. Uniunea Europeană nu mai are bani. Nici măcar să împrumute, nu mai zic să dea. Ţările care sunt membre ale Uniunii Europene, ţări grele, în special Germania, au probleme grave. Nu vor mai fi bani. Şi va fi un uragan economic", a mai spus Georgescu.

La Curtea de Apel Bucureşti se judecă dosarul în care fostul candidat independent Călin Georgescu a cerut instanţei anularea deciziei Biroului Electoral Central de anulare a alegerilor prezidenţiale. Georgescu anunţase încă din 6 decembrie că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia BEC privind anularea întregului proces electoral şi reluarea alegerilor prezidenţiale. Decizia BEC a fost luată după ce CCR a anulat alegerile prezidenţiale, ca urmare a desecretizării unor rapoarte ale serviciilor de informaţii în care se menţiona, printre altele, „ingerinţa unui actor statal străin" în alegerile prezidenţiale din România.

Alături de Călin Georgescu, mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept. Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi

La mijlocul lunii decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repins ca nefondată excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Statul Major al Apărării şi a admis excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aşa încât cauza a fost declinată Curţii de Apel Bucureşti.