Cine conduce în continuare țara? Mandatul lui Iohannis și al actualului Parlament expiră în 21 decembrie. Care sunt variantele prevăzute de Constituție

Postat la: 06.12.2024 | Scris de: ZIUA NEWS

Cine conduce în continuare țara? Mandatul lui Iohannis și al actualului Parlament expiră în 21 decembrie. Care sunt variantele prevăzute de Constituție

Mandatul președintelui Klaus Iohannis expiră în data de 21 decembrie, iar Curtea Constituțională tocmai a decis anularea alegerilor prezidențiale, ceea ce presupune reluarea întregului proces electoral. În aceste condiții, noi alegeri prezidențiale nu pot fi organizate mai devreme de anul viitor. Iată care sunt variantele de a asigura continuitate în fruntea statului prevăzute de Constituție.

Prelungirea mandatelor:

Constituția prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale.

art. 83 alin 3: Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

art. 63 alin 1: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

art. 93: (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Constituția (art. 83 alin 2) prevede și că: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales".

Deja unii politicieni liberali interpretează că acest lucru înseamnă că președintele Iohannis va exercita mandatul până după organizarea alegerilor prezidențiale.

Interimatul la Președinție

Noii parlamentari au fost însă aleși, în scrutinul de duminica trecută, 1 decembrie. Procedurile de validare a rezultatelor acestor alegeri sunt în curs. Potrivit Constituției (art. 63 alin 3), „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri".

Prin urmare, Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament.

Noul Legislativ are timp să se constituie până la 21 decembrie, iar imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Potrivit Constituției, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, funcția este exercitată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților:

art. 97 alin 1: Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

art. 88 alin 1: Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Tot Constituția (art. 97 alin 2) stabilește că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte".

Dar care Guvern?

În situația în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de președinte al țării, acesta are unele limitări constituționale: „atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale".

Articolele 88-90 din Constituție se referă la: adresarea de mesaje Parlamentului, dizolvarea Parlamentului și organizarea de referendum.

Așadar, Constituția nu stabilește limitări pentru desemnarea unui premier și numirea unui nou Guvern.

Și aici pot fi urmate mai multe căi.

Actualului Cabinet condus de Marcel Ciolacu îi încetează mandatul la data validării alegerilor parlamentare și administrează treburile curente până la depunerea jurământului de către noul Guvern:

art. 110 alin 1: Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.

art. 110 alin 4: Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

Variantele posibile în aceste condiții sunt:

Cabinetul Ciolacu asigură treburile curente până după alegerile prezidențiale și instalarea noului președinte ales al țării care să desemneze noul premier.

Președintele interimar desemnează premier care să formeze Guvern pe baza unei majorități din Parlament.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Cine conduce în continuare țara? Mandatul lui Iohannis și al actualului Parlament expiră în 21 decembrie. Care sunt variantele prevăzute de Constituție

Postat la: 06.12.2024 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Mandatul președintelui Klaus Iohannis expiră în data de 21 decembrie, iar Curtea Constituțională tocmai a decis anularea alegerilor prezidențiale, ceea ce presupune reluarea întregului proces electoral. În aceste condiții, noi alegeri prezidențiale nu pot fi organizate mai devreme de anul viitor. Iată care sunt variantele de a asigura continuitate în fruntea statului prevăzute de Constituție.

Prelungirea mandatelor:

Constituția prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale.

art. 83 alin 3: Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

art. 63 alin 1: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

art. 93: (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Constituția (art. 83 alin 2) prevede și că: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales".

Deja unii politicieni liberali interpretează că acest lucru înseamnă că președintele Iohannis va exercita mandatul până după organizarea alegerilor prezidențiale.

Interimatul la Președinție

Noii parlamentari au fost însă aleși, în scrutinul de duminica trecută, 1 decembrie. Procedurile de validare a rezultatelor acestor alegeri sunt în curs. Potrivit Constituției (art. 63 alin 3), „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri".

Prin urmare, Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament.

Noul Legislativ are timp să se constituie până la 21 decembrie, iar imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Potrivit Constituției, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, funcția este exercitată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților:

art. 97 alin 1: Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

art. 88 alin 1: Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Tot Constituția (art. 97 alin 2) stabilește că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte".

Dar care Guvern?

În situația în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de președinte al țării, acesta are unele limitări constituționale: „atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale".

Articolele 88-90 din Constituție se referă la: adresarea de mesaje Parlamentului, dizolvarea Parlamentului și organizarea de referendum.

Așadar, Constituția nu stabilește limitări pentru desemnarea unui premier și numirea unui nou Guvern.

Și aici pot fi urmate mai multe căi.

Actualului Cabinet condus de Marcel Ciolacu îi încetează mandatul la data validării alegerilor parlamentare și administrează treburile curente până la depunerea jurământului de către noul Guvern:

art. 110 alin 1: Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.

art. 110 alin 4: Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

Variantele posibile în aceste condiții sunt:

Cabinetul Ciolacu asigură treburile curente până după alegerile prezidențiale și instalarea noului președinte ales al țării care să desemneze noul premier.

Președintele interimar desemnează premier care să formeze Guvern pe baza unei majorități din Parlament.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE