Cine l-a blocat pe Klaus Iohannis să ia un post la UE. Avea un motiv personal să îl scoată din cărți pe președintele român - Cum se împart funcțiile europene

Postat la: 26.06.2024 |

Cine l-a blocat pe Klaus Iohannis să ia un post la UE. Avea un motiv personal să îl scoată din cărți pe președintele român - Cum se împart funcțiile europene

Cei șase lideri UE care negociază cele mai importante funcții din UE au convenit, marți, ca Ursula von der Leyen, António Costa și Kaja Kallas să fie numiți la șefia Comisiei Europeane, Consiliului European și în funcția de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate, scrie Politico, care citează cinci oficiali europeni.

Cei șase negociatori sunt premierul grec Kyriakos Mitsotakis și premierul polonez Donald Tusk (din partea Partidului Popular European), premierul spaniol Pedro Sánchez și cancelarul german Olaf Scholz (din partea socialiștilor), precum și președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte (din partea grupului Renew).

Deși, inițial, numele președintelui Klaus Iohannis era vehiculat în discuțiile informale de la Bruxelles, acesta nu a mai apărut în dreptul niciunei funcții de la vârful Uniunii Europene. De altfel, potrivit algoritmului politic, Partidul Populare European, din care face parte și Iohannis, o avea deja pe Ursula von der Leyen propunere pentru șefia Comisiei Europene. În acest calcul, șefia Consiliului European, funcție pe care și-ar fi dorit-o președintele României, a revenit socialiștilor, scrie antena3.ro.

Printre cei șase care au negociat cele mai importante funcții se află și premierul olandez, Mark Rutte, pe care președintele României l-a contracandidat la șefia NATO. În cele din urmă, Iohannis s-a retras, iar validarea lui Rutte în funcția de secretar general al NATO a rămas o formalitate.

După acordul de marți, următorul pas va fi o întâlnire a liderilor UE la Bruxelles, joi, la care cele trei nume vor fi prezentate șefilor de stat și de guvern pentru aprobare.

Unul dintre oficiali, vorbind despre negocieri sub protecția anonimatului, a declarat că probabil Giorgia Meloni va fi deranjată că nu a fost implicată (din nou) în negocieri, deoarece grupul său politic din Parlamentul European este acum al treilea cel mai mare după alegerile europene din iunie.

Meloni nu a făcut parte din discuția de marți, ca o condiție impusă de liberali și de grupurile de centru-stânga, care au promis să nu o susțină pe von der Leyen dacă ajungea la înțelegeri cu liderul italian.

Totuși, este probabil ca Italia să obțină un portofoliu important în următoarea Comisie Europeană.

Același oficial a spus: „Acum că sunt de acord, acest lucru ar trebui să treacă ușor prin Consiliul European".

Totuși, premierul ungar Viktor Orbán a scris pe rețelele sociale că acordul „încheiat de PPE cu socialiștii și liberalii este împotriva a tot ceea ce stă la baza UE. În loc de includere, seamănă semințele divizării. Înalții oficiali ai UE ar trebui să reprezinte fiecare stat membru, nu doar stânga și liberalii".

Klaus Iohannis a criticat negocierile pentru top jobs
Recent, și președintele României, Klaus Iohannis, care era vehiculat în discuțiile de la Bruxelles pentru o funcție de top, a avut un discurs dur despre negocierile purtate în spatele ușilor închise.

„Trebuie negociat în așa fel încât toate statele să se simtă implicate și servite în funcție de interesul național. Nu este posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri. Și dacă așa s-a întâmplat, ar trebui corectat. (...) După părere mea există o distanță prea mare între alegător și conducerea instituțiilor europene, între alegător și Bruxelles", a spus președintele.

Klaus Iohannis a spus că Uniunea trebuie condusă de persoane „curate ca lacrima".

„Instituțiile europene trebuie conduse de persoane alese corect, cu participarea tuturor familiilor politice, dar persoane care sunt dincolo de orice bănuială, care sunt foarte respectate, asupra cărora nu poate plana nicio îndoială, sau cum se spune la noi, să fie curați ca lacrima. De ce e important? Altfel ce încredere ar avea cetățeanul european că acele persoane vor conduce Uniunea Europeană așa cum ne dorim cu toții. Deci, pachetul de personalități care vor ajune în aceste funcții, trebuie să fie un pachet impecabil, puternic, de înceredere, negociat la sânge, dar ținând cont de toate pretențiile naționale și politice și până acolo mai e cale lungă.

Despre o mai bună reprezentare a Europei de Est, Iohannis spune că nu a fost doar solicitarea sa, și alți lideri europeni vorbind despre acest lucru.

„Acesta este unul din criteriile relevante și m-am bucurat că doar eu am subliniat importanța echilibrului geografic. România este tratată corect, m-am asigurat de acest lucru. Nu m-am referit evident la persoane, dar cred că răspunsul meu a fost mai mult decât v-ați așteptat și a fost despre valori și principii", a mai spus președintele.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Cine l-a blocat pe Klaus Iohannis să ia un post la UE. Avea un motiv personal să îl scoată din cărți pe președintele român - Cum se împart funcțiile europene

Postat la: 26.06.2024 |

0

Cei șase lideri UE care negociază cele mai importante funcții din UE au convenit, marți, ca Ursula von der Leyen, António Costa și Kaja Kallas să fie numiți la șefia Comisiei Europeane, Consiliului European și în funcția de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate, scrie Politico, care citează cinci oficiali europeni.

Cei șase negociatori sunt premierul grec Kyriakos Mitsotakis și premierul polonez Donald Tusk (din partea Partidului Popular European), premierul spaniol Pedro Sánchez și cancelarul german Olaf Scholz (din partea socialiștilor), precum și președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte (din partea grupului Renew).

Deși, inițial, numele președintelui Klaus Iohannis era vehiculat în discuțiile informale de la Bruxelles, acesta nu a mai apărut în dreptul niciunei funcții de la vârful Uniunii Europene. De altfel, potrivit algoritmului politic, Partidul Populare European, din care face parte și Iohannis, o avea deja pe Ursula von der Leyen propunere pentru șefia Comisiei Europene. În acest calcul, șefia Consiliului European, funcție pe care și-ar fi dorit-o președintele României, a revenit socialiștilor, scrie antena3.ro.

Printre cei șase care au negociat cele mai importante funcții se află și premierul olandez, Mark Rutte, pe care președintele României l-a contracandidat la șefia NATO. În cele din urmă, Iohannis s-a retras, iar validarea lui Rutte în funcția de secretar general al NATO a rămas o formalitate.

După acordul de marți, următorul pas va fi o întâlnire a liderilor UE la Bruxelles, joi, la care cele trei nume vor fi prezentate șefilor de stat și de guvern pentru aprobare.

Unul dintre oficiali, vorbind despre negocieri sub protecția anonimatului, a declarat că probabil Giorgia Meloni va fi deranjată că nu a fost implicată (din nou) în negocieri, deoarece grupul său politic din Parlamentul European este acum al treilea cel mai mare după alegerile europene din iunie.

Meloni nu a făcut parte din discuția de marți, ca o condiție impusă de liberali și de grupurile de centru-stânga, care au promis să nu o susțină pe von der Leyen dacă ajungea la înțelegeri cu liderul italian.

Totuși, este probabil ca Italia să obțină un portofoliu important în următoarea Comisie Europeană.

Același oficial a spus: „Acum că sunt de acord, acest lucru ar trebui să treacă ușor prin Consiliul European".

Totuși, premierul ungar Viktor Orbán a scris pe rețelele sociale că acordul „încheiat de PPE cu socialiștii și liberalii este împotriva a tot ceea ce stă la baza UE. În loc de includere, seamănă semințele divizării. Înalții oficiali ai UE ar trebui să reprezinte fiecare stat membru, nu doar stânga și liberalii".

Klaus Iohannis a criticat negocierile pentru top jobs
Recent, și președintele României, Klaus Iohannis, care era vehiculat în discuțiile de la Bruxelles pentru o funcție de top, a avut un discurs dur despre negocierile purtate în spatele ușilor închise.

„Trebuie negociat în așa fel încât toate statele să se simtă implicate și servite în funcție de interesul național. Nu este posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri. Și dacă așa s-a întâmplat, ar trebui corectat. (...) După părere mea există o distanță prea mare între alegător și conducerea instituțiilor europene, între alegător și Bruxelles", a spus președintele.

Klaus Iohannis a spus că Uniunea trebuie condusă de persoane „curate ca lacrima".

„Instituțiile europene trebuie conduse de persoane alese corect, cu participarea tuturor familiilor politice, dar persoane care sunt dincolo de orice bănuială, care sunt foarte respectate, asupra cărora nu poate plana nicio îndoială, sau cum se spune la noi, să fie curați ca lacrima. De ce e important? Altfel ce încredere ar avea cetățeanul european că acele persoane vor conduce Uniunea Europeană așa cum ne dorim cu toții. Deci, pachetul de personalități care vor ajune în aceste funcții, trebuie să fie un pachet impecabil, puternic, de înceredere, negociat la sânge, dar ținând cont de toate pretențiile naționale și politice și până acolo mai e cale lungă.

Despre o mai bună reprezentare a Europei de Est, Iohannis spune că nu a fost doar solicitarea sa, și alți lideri europeni vorbind despre acest lucru.

„Acesta este unul din criteriile relevante și m-am bucurat că doar eu am subliniat importanța echilibrului geografic. România este tratată corect, m-am asigurat de acest lucru. Nu m-am referit evident la persoane, dar cred că răspunsul meu a fost mai mult decât v-ați așteptat și a fost despre valori și principii", a mai spus președintele.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE