Iohannis a inteles ca Summitul Golfului este despre cum s-o bagi in gaură. La "Clubul Bogaților" a bătut câmpii tot cu războiul din Ucraina si schimbarile climatice

Postat la: 17.10.2024 |

Mare pasionat de golf ca sport, preşedintele Klaus Iohannis a pledat, la Summitul UE - Consiliul de Cooperare al Golfului, desfăşurat miercuri la Bruxelles, pentru actualizarea şi extinderea cadrului contractual în domeniul comerţului şi al investiţiilor. El a susţinut, totodată, avansarea pe linia liberalizării vizelor. Tot aici si-a abortat si temele favorite: războiul din Ucraina si schimbarile climatice.

Consiliul de Cooperare al Golfului reprezintă un adevărat „club al bogaților" din care fac parte Emiratele Arabe Unite, Regatul Bahrain, Regatul Arabiei Saudite, Sultanatul Oman, Statul Qatar și Statul Kuweit.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, această primă ediţie a Summitului a reprezentat un moment definitoriu pentru avansarea Parteneriatului Strategic dintre cele două regiuni şi a pus bazele unei cooperări aprofundate în perioada următoare. Cu ocazia Summitului, liderii au adoptat o Declaraţie comună, care afirmă în termeni angajanţi interesul pentru consolidarea legăturilor politice bilaterale, trecerea lor la un nivel superior şi nevoia de a depăşi împreună provocările regionale la adresa păcii internaţionale, a securităţii şi a stabilităţii, în baza dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU.

"Parteneriatul comun UE-Consiliul de Cooperare al Golfului vizează securitatea, dezvoltarea durabilă şi prosperitatea celor două regiuni, prin stimularea comerţului bilateral şi a investiţiilor, cooperarea energetică şi combaterea schimbărilor climatice, conectivitate sporită, inclusiv în domeniul digital şi al contactelor interumane", a menţionat sursa citată. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa parteneriatului strategic UE-Consiliul de Cooperare al Golfului la momentul actual, precum şi potenţialul cooperării economice multisectoriale.

"A pledat pentru actualizarea şi extinderea cadrului contractual în domeniul comerţului şi al investiţiilor, susţinând, totodată, şi avansarea pe linia liberalizării vizelor. România este interesată de o mai bună conectivitate între cele două regiuni, prin dezvoltarea şi extinderea unor proiecte, precum Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC) şi sub egida Global Gateway, care să permită utilizarea mai eficientă şi în parteneriat a noilor tehnologii, a surselor de energie şi a materialelor critice. Referindu-se la interdependenţele dintre cele două regiuni inclusiv în plan securitar, Preşedintele României a evidenţiat ameninţările de securitate pentru ţara noastră rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi importanţa implementării depline a sancţiunilor la adresa Rusiei", a transmis Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, summitul a oferit ocazia unui dialog aprofundat pe marginea provocărilor actuale de securitate atât în regiunea Orientului Mijlociu, cât şi a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aspecte care îi preocupă deopotrivă pe liderii europeni şi pe cei ai statelor din Golf.

În acest sens, cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Declaraţia adoptată reaminteşte necesitatea respectării suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, nevoia de retragere imediată, completă şi necondiţionată a forţelor militare ruse de pe teritoriul recunoscut internaţional al acesteia. Totodată, sunt condamnate atacurile asupra civililor şi infrastructurii civile şi critice, îndeosebi asupra celei energetice, şi este evidenţiată necesitatea unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile, în linie cu principiile Cartei ONU, a adăugat Administraţia Prezidenţială.

În acelaşi timp, liderii participanţi la Summit au exprimat îngrijorare crescută faţă de evoluţiile din Orientul Mijlociu, adresând tuturor părţilor un apel la reţinere şi detensionare a situaţiei. În mod deosebit, s-a insistat asupra situaţiei din Gaza cerându-se o implementare imediată şi deplină a încetării focului, eliberarea tuturor ostaticilor şi acces umanitar pentru distribuirea sprijinului pentru populaţia civilă. A fost exprimată, totodată, preocuparea faţă de pericolul extinderii conflictului în Liban, cerându-se încetarea focului şi implementarea Rezoluţiei 1701 a Consiliului de Securitate al ONU. A fost discutată conduita Iranului pe linie de proliferare balistică şi a dronelor cu impact asupra securităţii ambelor regiuni. De asemenea, au fost agreate mesaje comune privind situaţia din Marea Roşie, Yemen, Irak, Siria, Sudan şi Somalia.