• Tweet

Un articol publicat de oficiosul ungar Magyar Nemzet folosește cazul vechi de 30 de ani al centrului de pregătire al jandarmeriei din Miercurea Ciuc pentru a acuza un "atac al statului român" asupra comunității secuiești și „trădarea" liderilor UDMR, scrie publicația în limba maghiară Transtelex, care descrie "o manevră de manipulare politică care încearcă să submineze cu jumătăți de adevăr și retorică extremă credibilitatea" partidului care reprezintă maghiarii din România.

În Magyar Nemzet , autorul articolului „În Miercurea Ciuc se pregătește o provocare brutală românească..." , Gergely Huth, merge până la a invoca o "distrugere completă a comunității secuiești". Potrivit acestuia, ca parte a unui plan vechi de zeci de ani, statul român încearcă să submineze interesele comunităților secuiești și maghiare din Miercurea Ciuc și din întregul Ținut Secuiesc, în general. Autorul susține că statul român intenționează să construiască una dintre cele mai mari baze de antrenament ale jandarmeriei din România în imediata vecinătate a bisericii Csíksomlyó, care ar include un poligon de tragere, zone de antrenament și clădiri de cazarmament. Autorul articolului acuză autoritățile române că au preluat ilegal această zonă de la proprietarii de drept, iar în urma deceniilor de litigii, instanțele românești au dat în cele din urmă dreptate Ministerului de Interne.

"O priveliște și mai tristă este cea a românizării violente peste tot. Intoleranța nestăvilită a poporului opresiv este indicată de faptul că, în ultimii ani, indicatoarele rutiere maghiare au fost îndepărtate de pe marginea drumurilor principale din zonele de tip maghiar, astfel încât călătorul sau copilul secuiesc să nu învețe numele originale ale așezărilor mai îndepărtate. Mai recent, traseele turistice care dezvăluie comorile culturale maghiare și frumusețile naturale din Transilvania și Ținutul Secuiesc, precum și panourile de stat care prezintă atracțiile, sunt etichetate exclusiv în limba română", susține autorul articolului, fără a prezenta nicio dovadă.

Acesta îl critică dur pe primarul din Miercurea Ciuc, Attila Korodi, și UDMR, care, în opinia sa, nu reprezintă în mod corespunzător interesele comunității maghiare și preferă să facă compromisuri cu statul român în loc să acționeze decisiv pentru protejarea drepturilor maghiarilor. În articol sunt vizați nominal Kelemen Hunor, Csoma Botondo, Gyula Winkler și pe primarul din Miercurea Ciuc, Attila Korodi iar autorul vorbește despre lașitatea și pasivitatea UDMR care pot duce la opresiunea tot mai mare a secuii și a maghiarilor, iar dacă acest lucru continuă, statul român va finaliza asimilarea maghiarilor din Transilvania. Autorul face apel la comunitatea maghiară să reziste presiunilor statului român și să lupte pentru drepturile lor, chiar și cu mijloace mai radicale.

Transtelex afirmă că autorul "exagerează în mod deliberat" anumite evenimente și conexiuni, în timp ce pe altele le trece sub tăcere, astfel încât cititorul să poată crede cu ușurință că comunitatea maghiară este întotdeauna o victimă și că statul român încearcă să-i asuprească pe maghiari ca parte a unei conspirații. "Prin această tehnică de manipulare, el nu numai că distorsionează realitatea, ci și intensifică tensiunile, ale căror consecințe periculoase pe termen lung le-am experimentat de mai multe ori în relațiile româno-maghiare. Acest tip de propagandă de extremă dreapta nu conduce cititorii la soluții, ci mai degrabă adâncește tranșeele, divizarea și ostilitatea", afirmă Transtelex.

Care este realitatea în acest caz?

Istoria zonei de cinci hectare din Miercurea Ciuc se întinde pe mai mult de trei decenii și a fost subiectul a numeroase bătălii juridice și politice. Suprafața de cinci hectare afectată este situată pe strada Hunyadi János, în apropierea turnului de radio și lângă cimitirul cartierului de locuințe Kalász. Cei care cunosc orașul știu că proprietatea este situată la aproximativ 3-4 kilometri de biserică și de șaua Somlyó și nu se află direct pe traseul de pelerinaj, astfel încât pelerinii nu trec pe lângă ea în drumul lor spre biserică. Chiar dacă centrul de formare planificat ar fi construit, acesta nu ar afecta în mod direct experiența pelerinajului nici vizual, nici fizic.

Terenul a fost de fapt proprietatea parohiei romano-catolice Csíksomlyó înainte de naționalizare și, încă din 1991, aceasta a depus o cerere de revendicare pentru mai multe zone deținute anterior, dintre care una era chiar acest teren de cinci hectare. Suprafața a fost administrată până în 1996 de Agroprodcom., pe atunci proprietate de stat, însă, în august 1996, guvernul condus de Nicolae Văcăroiu a declarat suprafața proprietate publică a statului prin Hotărârea de Guvern nr. 684 și a dat-o gratuit Ministerului de Interne.

Administrația orașului s-a implicat în luptele juridice și politice în 2008, când a solicitat ca zona să fie scoasă din proprietatea publică a statului și să revină în proprietatea orașului sau a parohiei. Cu toate acestea, această cerere a fost respinsă, iar zona a rămas în proprietatea jandarmeriei.

În 2010, Attila Korodi, care era deputat la acea vreme, a susținut că jandarmeria făcea presiuni asupra instituțiilor relevante pentru a achiziționa suprafața de cinci hectare și a construi acolo o cazarmă de jandarmi. La acel moment, această chestiune era în litigiu de mai bine de un deceniu.

În 2012, municipalitatea a adoptat un plan general de dezvoltare urbană, care a marcat zona în cauză ca zonă verde, pentru a împiedica jandarmeria să înceapă construcția. Pe de altă parte, argumentul jandarmeriei a fost că zona este special clasificată și servește nevoilor de apărare ale țării, deci nu poate fi clasificată ca zonă verde. Ministerul de Interne a inițiat un proces de invalidare a planului, care în cele din urmă s-a încheiat cu un succes din punct de vedere juridic, iar planul a fost invalidat în 2017.

În 2018, municipalitatea a adoptat un nou plan general de dezvoltare, care includea deja clasificarea zonală specială a zonei. Acest lucru a permis jandarmeriei să își pună în aplicare planurile în zonă fără restricții de construcție. Conform explicației primarului Attila Korodi, prin declararea zonei ca zonă specială, orașul a pierdut de fapt toate mijloacele legale de a influența ceea ce se construiește pe teren.

Cu toate acestea, bătăliile juridice nu s-au oprit aici, în vara anului 2022, o persoană fizică și, la scurt timp după aceea, parohia romano-catolică din Csíksomlyó, au intentat un proces pentru a invalida decizia guvernamentală nr. 684. Aceste procese au fost consolidate de Curtea de Apel Mureș și, în martie 2023, aceasta a anunțat un verdict prin care a respins ambele procese. Reclamanții au făcut apel și au apelat la Curtea Supremă de Apel și Casație, dar în primăvara anului 2024 aceasta a menținut verdictul. Odată cu aceasta, decizia este obligatorie din punct de vedere juridic, teoretic nimic nu mai poate împiedica investiția pe care jandarmeria o are în plan pentru zonă.

După cum se poate observa din cronologie, orașul nu a avut prea mult spațiu de manevră în această poveste, deoarece nu putea intra în litigiu nici ca proprietar, nici ca reclamant. Transtelex notează că au trecut câteva luni între decizia obligatorie din punct de vedere juridic luată în aprilie și articolul din Magyar Nemzet, iar în acest timp administrația orașului a încercat să facă ceva pentru un rezultat pozitiv.

Korodi a spus că a discutat subiectul cu fostul ministru liberal de Interne, Lucian Bode. La întâlnire, a fost evocată posibilitatea schimbării suprafeței disputate cu un alt teren Miercurea Ciuc. Până acum, primăria nu a avut o astfel de suprafață disponibilă, dar de curând a reușit să înregistreze o suprafață care ar îndeplini condițiile.

Attila Korodi a văzut și planurile Jandarmeriei Județene pentru centrul de pregătire, care nu este deloc un complex gigantic în România, arată sursa citată. Potrivit planurilor, în zonă ar urma să fie amenajate o sală de sport, un poligon de tragere subteran, închis, precum și un garaj și parcări.

Potrivit primarului, complexul de instrucție al jandarmeriei nu are nimic de-a face cu traseul de pelerinaj, ci mai degrabă proximitatea sa față de centrul orașului este deranjantă și, conform logicii urbanismului, ar putea mai degrabă să își imagineze școli pe acel teren, deoarece există un deficit al acestora în oraș. Prin urmare, din punctul de vedere al comunității locale, ar fi rezonabil un schimb cu jandarmeria județeană, care, de fapt, a devenit posibil doar acum, când are ceva de oferit.

Comparând declarația lui Korodi și afirmațiile din articolul de opinie, devine rapid clar că situația reală și imaginea pictată de autorul articolului sunt destul de diferite, subliniază Transtelex.

În plus, negocierile menționate de primar și deschiderea față de schimbul de terenuri prezintă situația într-o lumină complet diferită față de ceea ce sugerează articolul. "În realitate, nu există o conspirație, ci un dialog și căutarea unui compromis, și nu are nimic de-a face cu narațiunea distorsionată, dramatizată, care a fost scrisă fără a lua în considerare faptele și fără a cunoaște interesele comunității locale", arată autorul articolului.

Articolul cu pricina a fost publicat miercuri în Magyar Nemzet. Joi, liderul UMDR a publicat o postare pe pagina sa de Facebook, în care afirmă că UDMR se opune înființării centrului Jandarmeriei în Miercurea Ciuc. „Planul pentru centrul de pregătire a fost publicat pentru prima dată în 1996, iar populația orașului și UDMR au protestat împotriva lui încă de atunci. Chiar și astăzi, considerăm că este o greșeală și o eroare faptul că jandarmeria vrea să construiască un centru național de pregătire în Csíksereda, aproape de centrul orașului și de cimitir", a scris președintele UDMR în postarea sa.

„UDMR este convinsă că o astfel de investiție nu ar trebui nici măcar planificată fără consultarea locuitorilor din Csíksereda. Pe de o parte, Ținutul Secuiesc are nevoie de alte investiții, iar pe de altă parte, statul român transmite un mesaj locuitorilor din Ținutul Secuiesc că nu are încredere în ei. A fost un mesaj greșit înainte și este și astăzi un mesaj greșit!", a adăugat el.

Postarea de pe Facebook a președintelui UDMR a stârnit confuzie și nedumerire în rândul urmăritorilor, mulți neînțelegând de ce a adus în discuție cazul centrului de pregătire al jandarmilor, în condițiile în care acesta nu a mai fost discutat în public, notează Transtelex. În loc să clarifice situația și să calmeze tensiunile, Kelemen însuși a contribuit la creșterea sentimentului antiromânesc, fără să explice clar de ce a apărut acest subiect, potrivit sursei citate.

Din cauza lipsei de context, unii au crezut că construcția a început deja. Transtelex notează că, având în vedere că autorul articolului, catalogat ca fiind de extremă dreapta, își împărtășește opiniile în coloanele Magyar Nemzet, care este portavocea oficială a guvernului maghiar, "este greu de crezut că a deschis focul accidental asupra UDMR".

"Când, în timpul alegerilor europarlamentare, UDMR s-a alăturat narațiunii Fidesz, când a descris situația României ca fiind o criză permanentă, când a descris UE ca fiind locul unei apocalipse continue, unde este nevoie de schimbare, pe care partea suveranistă o va aduce, și-a marcat propria cale forțată", notează Transtelex.

"Acum, UDMR este atacată în spiritul aceluiași extremism, iar acest lucru indică în mod clar că, pe termen lung, nu este posibil să se construiască o strategie eficientă pe o retorică care se bazează pe incitare. În loc de o abordare autentică, calmă și politică, axată pe probleme reale, UDMR se confruntă acum cu faptul că retorica extremă aleasă anterior și dublul limbaj nu vor face decât să-i destabilizeze susținătorii pe termen lung și să-l expună atacurilor care vor veni din partea propriei baze radicalizate dacă presa controlată de la Budapesta începe să denunțe metodic" UDMR, mai arată autorul articolului.