Praf si pulbere în presa britanică: "Klaus Iohannis caută în mod activ un alt loc de muncă de ceva timp!"

Postat la: 10.02.2024 |

Praf si pulbere în presa britanică:

Discursul lui Klaus Iohannis de la Stransburg, în care s-a plâns că politicienii din Europa centrală și de est nu sunt reprezentați la vârful UE, nu a fost primit prea bine de presa internațională.

Într-un articol din publica britanică independentă Emerging Europe, președintele României este descris ca un lider politic disperat să-și găsească un nou loc de muncă, fiind comparat cu un fotbalist. Articolul îl contrazice pe Iohannis oferind și exemplele altor români care ocupă funcții importante la nivel internațional, cum ar fi Laura Codruța Kovesi sau Mircea Geoană.

Articolul integral:

Președintele României, Klaus Iohannis, este de părere că politicienii din Europa Centrală și de Est nu reușesc să ocupe funcțiile de conducere din Europa. Cât de corectă este evaluarea sa?

În fotbal, acest lucru este cunoscut sub numele de "vino și ia-mă". Un jucător nemulțumit la clubul său actual, eventual la final de contract, spune foarte clar (fie într-un interviu, fie în presă) că se simte pregătit pentru o nouă provocare, poate la un club mai mare.

În același mod, președintele României, Klaus Iohannis, face de mai mulți ani apeluri de genul "vino și ia-mă". Ales în 2019 pentru un al doilea mandat, el nu poate candida pentru un al treilea și, la 64 de ani și crezând în mod clar că mai are multe de oferit, caută în mod activ un alt loc de muncă de ceva timp.

În diferite etape din trecutul recent, Iohannis a fost prezentat de surse prietenoase din presa românească drept un potențial șef al NATO, președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și președinte al Parlamentului European.

Ultima sa pledoarie "vino și ia-mă" a venit pe 7 februarie, când a declarat că Uniunea Europeană nu ar trebui să repete greșelile din 2019, când funcțiile de top ale blocului (în primul rând președinția Comisiei Europene și președinția Consiliului European) au revenit unor politicieni din Europa de Vest.

"Ar fi inadmisibil ca niciunul dintre posturile de conducere să nu meargă la politicieni din estul Uniunii Europene", a spus Iohannis, adresându-se Parlamentului European de la Strasbourg." În 2019, posturile relevante au fost ocupate de oameni din "vechea" Europă. Toți sunt competenți - nu asta este problema - dar lipsa oamenilor din est este unul dintre motivele pentru care mulți europeni se simt detașați. Această greșeală nu trebuie să se mai repete. UE trebuie să țină cont de criteriile regionale."

Potrivit lui Radu Magdin, analist de comunicare strategică, consultant și fost consilier al prim-miniștrilor din România și Republica Moldova, viitoarea schimbare de conducere de la Bruxelles mobilizează în mod natural ambițiile politice în cadrul UE.

"România se află, desigur, pe acest val, deoarece este important să își asigure un loc la masa deciziilor, dacă nu la nivel național, cel puțin pentru Europa Centrală și de Est", spune el. "Bineînțeles, Iohannis vrea o poziție la nivel înalt pentru el însuși, așa că exagerează cu argumentul estic. Cu toate acestea, în comparație cu alți posibili viitori lideri UE din regiune, cum ar fi premierul Estoniei, Kaja Kallas, el a fost mai puțin prezent în ceea ce privește ideile și conducerea gândirii."

Într-adevăr, posturile de conducere din Europa vor fi din nou puse la bătaie după următoarea rundă de alegeri pentru Parlamentul European, care va avea loc la începutul lunii iunie. Dar cât de corectă este evaluarea președintelui român potrivit căreia Estul este trecut cu vederea?

Deși politicienii din Europa Centrală și de Est (ECE) au ratat într-adevăr cele două posturi de conducere în 2019, aceștia nu sunt lipsiți de reprezentare la cel mai înalt nivel la Bruxelles. Patru dintre cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene provin din regiunea ECE, inclusiv slovacul Maroš Šefčovič, responsabil cu Afacerea verde europeană. Olivér Várhelyi, de naționalitate maghiară, este responsabil de extindere.

Între timp, șefa puternicului Parchet al Uniunii Europene este, ca și Iohannis, o româncă - Laura Codruța Kövesi. (În mod ironic, sub presiunea social-democraților din România, Iohannis a fost forțat să o concedieze pe Kövesi din rolul său de succes enorm ca șefă anticorupție a României în 2019).

Alte personalități competente din Europa Centrală și de Est au ocupat în trecut funcții de conducere în UE, nu în ultimul rând actualul prim-ministru polonez Donald Tusk, care a condus Consiliul European timp de două mandate înainte de a se întoarce la politica națională.

O mulțime de alte organizații globale importante nu au, de asemenea, probleme cu angajarea de personal competent din Europa Centrală și de Est. Kristalina Georgieva, o bulgăroaică, conduce Fondul Monetar Internațional. Actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, este un alt român (și, conform zvonurilor, ar putea lua în considerare posibilitatea de a candida la președinția României).

Dacă Iohannis nu reușește să își găsească un loc de muncă decent până la sfârșitul anului, când se încheie al doilea mandat, nu va avea prea mult de-a face cu discriminarea față de politicienii din Europa Centrală și de Est.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Praf si pulbere în presa britanică: "Klaus Iohannis caută în mod activ un alt loc de muncă de ceva timp!"

Postat la: 10.02.2024 |

0

Discursul lui Klaus Iohannis de la Stransburg, în care s-a plâns că politicienii din Europa centrală și de est nu sunt reprezentați la vârful UE, nu a fost primit prea bine de presa internațională.

Într-un articol din publica britanică independentă Emerging Europe, președintele României este descris ca un lider politic disperat să-și găsească un nou loc de muncă, fiind comparat cu un fotbalist. Articolul îl contrazice pe Iohannis oferind și exemplele altor români care ocupă funcții importante la nivel internațional, cum ar fi Laura Codruța Kovesi sau Mircea Geoană.

Articolul integral:

Președintele României, Klaus Iohannis, este de părere că politicienii din Europa Centrală și de Est nu reușesc să ocupe funcțiile de conducere din Europa. Cât de corectă este evaluarea sa?

În fotbal, acest lucru este cunoscut sub numele de "vino și ia-mă". Un jucător nemulțumit la clubul său actual, eventual la final de contract, spune foarte clar (fie într-un interviu, fie în presă) că se simte pregătit pentru o nouă provocare, poate la un club mai mare.

În același mod, președintele României, Klaus Iohannis, face de mai mulți ani apeluri de genul "vino și ia-mă". Ales în 2019 pentru un al doilea mandat, el nu poate candida pentru un al treilea și, la 64 de ani și crezând în mod clar că mai are multe de oferit, caută în mod activ un alt loc de muncă de ceva timp.

În diferite etape din trecutul recent, Iohannis a fost prezentat de surse prietenoase din presa românească drept un potențial șef al NATO, președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și președinte al Parlamentului European.

Ultima sa pledoarie "vino și ia-mă" a venit pe 7 februarie, când a declarat că Uniunea Europeană nu ar trebui să repete greșelile din 2019, când funcțiile de top ale blocului (în primul rând președinția Comisiei Europene și președinția Consiliului European) au revenit unor politicieni din Europa de Vest.

"Ar fi inadmisibil ca niciunul dintre posturile de conducere să nu meargă la politicieni din estul Uniunii Europene", a spus Iohannis, adresându-se Parlamentului European de la Strasbourg." În 2019, posturile relevante au fost ocupate de oameni din "vechea" Europă. Toți sunt competenți - nu asta este problema - dar lipsa oamenilor din est este unul dintre motivele pentru care mulți europeni se simt detașați. Această greșeală nu trebuie să se mai repete. UE trebuie să țină cont de criteriile regionale."

Potrivit lui Radu Magdin, analist de comunicare strategică, consultant și fost consilier al prim-miniștrilor din România și Republica Moldova, viitoarea schimbare de conducere de la Bruxelles mobilizează în mod natural ambițiile politice în cadrul UE.

"România se află, desigur, pe acest val, deoarece este important să își asigure un loc la masa deciziilor, dacă nu la nivel național, cel puțin pentru Europa Centrală și de Est", spune el. "Bineînțeles, Iohannis vrea o poziție la nivel înalt pentru el însuși, așa că exagerează cu argumentul estic. Cu toate acestea, în comparație cu alți posibili viitori lideri UE din regiune, cum ar fi premierul Estoniei, Kaja Kallas, el a fost mai puțin prezent în ceea ce privește ideile și conducerea gândirii."

Într-adevăr, posturile de conducere din Europa vor fi din nou puse la bătaie după următoarea rundă de alegeri pentru Parlamentul European, care va avea loc la începutul lunii iunie. Dar cât de corectă este evaluarea președintelui român potrivit căreia Estul este trecut cu vederea?

Deși politicienii din Europa Centrală și de Est (ECE) au ratat într-adevăr cele două posturi de conducere în 2019, aceștia nu sunt lipsiți de reprezentare la cel mai înalt nivel la Bruxelles. Patru dintre cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene provin din regiunea ECE, inclusiv slovacul Maroš Šefčovič, responsabil cu Afacerea verde europeană. Olivér Várhelyi, de naționalitate maghiară, este responsabil de extindere.

Între timp, șefa puternicului Parchet al Uniunii Europene este, ca și Iohannis, o româncă - Laura Codruța Kövesi. (În mod ironic, sub presiunea social-democraților din România, Iohannis a fost forțat să o concedieze pe Kövesi din rolul său de succes enorm ca șefă anticorupție a României în 2019).

Alte personalități competente din Europa Centrală și de Est au ocupat în trecut funcții de conducere în UE, nu în ultimul rând actualul prim-ministru polonez Donald Tusk, care a condus Consiliul European timp de două mandate înainte de a se întoarce la politica națională.

O mulțime de alte organizații globale importante nu au, de asemenea, probleme cu angajarea de personal competent din Europa Centrală și de Est. Kristalina Georgieva, o bulgăroaică, conduce Fondul Monetar Internațional. Actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, este un alt român (și, conform zvonurilor, ar putea lua în considerare posibilitatea de a candida la președinția României).

Dacă Iohannis nu reușește să își găsească un loc de muncă decent până la sfârșitul anului, când se încheie al doilea mandat, nu va avea prea mult de-a face cu discriminarea față de politicienii din Europa Centrală și de Est.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE