• Tweet

Ca în orice an cu miză strategică și în 2024 marile corporații, antreprenorii, grupurile de business, personaje semnificative ale sistemului social, politic și instituțional caută să înțeleagă mersul lucrurilor, posibilii viitori politici ai României, pentru a se putea poziționa. Nu este nimic nou, așa se întâmplă în orice democrație. Aceste analize care ni se cer iau în considerație atât mișcările din "back-office" (alianțe, adversități, amenințări, riscuri, etc.) cât și componenta de "front-office", mișcările intenției de vot, distribuția votului pentru candidați și partide, încrederea în personaje, etc.

În acest context, departe de mine de a contesta valoarea de cunoaștere a sondajelor de opinie, ele arată ce răspund oamenii la ceea ce îi întreabă cercetătorii, dar veți vedea cum încet-încet, pe măsură ce se apropie alegerile, sondajele vor arăta modificări de ponderi, de distribuție ale intenției de vot, care vor părea că se contrazic cu ceea ce raportează astăzi. De altfel, poate cu o excepție, sondajele de opinie au ratat în 2020 să identifice evoluția unui partid semnificativ și astăzi.

Instrumentele de analiză pe care FlashData.ro le pune la dispoziție se bazează pe colectarea și corelarea de date din media online, forumuri și de pe rețelele de socializare, analizând ce vorbesc oamenii când sunt "neîntrebați", când se exprimă fără auto-cenzura impusă de prezența unui intervievator. Acest tip de analiză de date are virtutea de a identifica mai corect tendințele, înainte ca ele să apară evidente pentru sociologia cantitativă clasică, dar evident nu suplinește acest tip de cercetare, ci se completează și conlucrează la a identifica cel mai posibil viitor.

Pentru că am constatat că din ce în ce mai mulți lideri vor să înțeleagă ce se poate întâmpla în România în 2024 am decis să facem publice câteva date și interpretarea lor, pentru uzul democratic al cunoașterii, valoare pe care o asumăm în integralitate. Iată tema în jurul căreia se duce astăzi dezbaterea publică din România: suveranismul, cu toate corelativele sale.

Pentru a o surprinde, analiza agregă date cantitative și analizează "sentimentul" tuturor ocurențelor pentru cuvintele cheie care exprimă cel mai bine poziționare pro și contra acestei teme. Spre exemplu, în cazul poziționărilor în mediul online din SUA, am ales că cercetăm distribuția cantitativă și de sentiment referitoare la Președintele Joe Biden și a contracandidatului său, republicanul Donald Trump.

Distribuția ocurențelor arată un interes semnificativ mai mare pentru candidatura lu Donald Trump și a lui Trump ca personaj, chestiune reflectată și de "engagementul" și "reach"-ul asociat celor două personaje-brand. La nivelul sentimentului exprimat de opinia publicurilor din SUA pare a fi echilibrată.

Numai că sunt două aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare: întâi de toate că numărul de ocurențe ale lui Donald Trump este semnificativ mai mare, deci intensitatea emoțională este în consecință, iar doi, că în trecut acest tip de distribuție a emoțiilor este atipic (așa cum veți vedea în cazul scenei politice românești), în general mai mult de 50% din sentimente sunt în sfera neutrului.

Un ultim element pe care este important să în prezentăm pentru a putea trage o concluzie parțială semnificativă, este o comparație a reprezentărilor sociale ale celor doi, cu alte cuvinte temele cele mai frecvente corelate cu cele doua branduri-candidat.

Comunicarea competitivă și-a făcut efectul, "tinichelele de coadă" au fost asociate celor doi. Însă dacă ne uităm cu atenție, singurul căruia i s-a asociat eticheta de perdant este Joe Biden. Nimic nu justifică să dăm un verdict despre viitorul alegerilor din SUA, singurul lucru pe care îl putem spune cu certitudine este că societatea politică americană este energizată și se află pe marginea unei decizii care o va radicaliza și mai profund.

Pentru a evalua poziționările populației active în mediul online românesc (atât geografic cât și lingvistic, prin aceasta înțelegând vorbitorii de limbă română din România administrativ-teritorială), luăm în considerare numai competitori reali de tip "front-office".

În acest sens tema "suveranistă" este cel mai bine reprezentată de Președintele AUR, George Simion și de senatoarea Diana Șoșoacă, agregarea celor doua personaje-brand, ocurențe din care am exclus atacurile dintre cei doi/cele două grupuri de susținători, iar pentru orientarea valorică pro-occidentală am considerat că cei mai relevanți și acoperitori pentru interesul de cercetare sunt Marcel Ciolacu, Președintele PSD și Premierul României și Nicolae Ciucă, Președintele senatului și al PNL.

O analiză comparativă a celor două blocuri de ocurențe arată, spre deosebire de SUA o societate mult mai puțin divizată, cu mult mai mult spațiu de comunicare non-emoțională, mai puțin predispusă conflictelor interne, clivajelor agresive. Cifrele comparative cu alte situații cercetate de FlashData.ro din țări ale Uniunii Europene arată că România este, comunicațional vorbind o țară care și-a recâștigat normalitatea și coerența socială și politică în ultimii doi ani.

Din analiza de pondere a temelor asociate, rezulta foarte clar că asocierea cu elementele strategice de lider o are blocul Ciolacu-Ciucă, atât în termeni cantitativi, cât și în termeni calitativi (liderii, național, României), în raport cu incapacitatea strategică a celuilalt bloc de a prezenta o viziune coerentă, cu referențiale valorice asociate.

Cu siguranță discuțiile privind viitorul candidat la Președinție, cel puțin în ceea ce privește blocul politic pro-occidental, vor avea loc o perioadă mai lungă. Ca orice decizie politică va avea multe componente implicate, unele văzute, altele nevăzute. Dar chiar și în aceste condiții credem că ar fi important de analizat, în comparație, cum se prezintă candidații acestei grupări, și care ar fi cel mai eficient din perspectiva datelor.

În mod surprinzător, deși de pe o poziție externă total jocului confruntării, Mircea Geoană este cel care obține cel mai mic spațiu de neutralitate emoțională, în condițiile în care beneficiază în același timp și de cele mai puține apariții. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă obțin aproximativ aceeași neutralitate emoțională, însă în condițiile unei diferențe semnificative din perspectiva cantității de ocurențe. Marcel Ciolacu are o construcție identitară care exprimă "middle ground"-ul politic, cu disponibilitatea de a accesa publicurile diferitelor partide.

A trage o concluzie privind viitorul politic este prematur, dar acestea sunt premisele pe care se așază astăzi publicul online din România, și liderii politici în cadrul acestui public.

Horia Mihălcescu