Alzheimer ar putea să nu fie de fapt o boală a creierului: o nouă torie venită pe baza ultimilor 30 de ani de cercetare

Postat la: 20.08.2024 |

Alzheimer ar putea să nu fie de fapt o boală a creierului: o nouă torie venită pe baza ultimilor 30 de ani de cercetare

Căutarea unui remediu pentru boala Alzheimer devine o căutare din ce în ce mai competitivă și mai controversată, în ultimii ani înregistrându-se mai multe controverse importante.

În iulie 2022, revista Science a raportat că o lucrare de cercetare cheie din 2006, publicată în prestigioasa revistă Nature, care a identificat un subtip de proteină cerebrală numită beta-amiloid ca fiind cauza bolii Alzheimer, s-ar fi putut baza pe date falsificate. Cu un an înainte, în iunie 2021, US Food and Drug Administration aprobase aducanumab, un anticorp care țintește beta-amiloidul, ca tratament pentru Alzheimer, deși datele care susțineau utilizarea sa erau incomplete și contradictorii.

Unii medici consideră că aducanumab nu ar fi trebuit să fie aprobat niciodată, în timp ce alții susțin că ar trebui să i se acorde o șansă. Având în vedere că milioane de oameni au nevoie de un tratament eficient, de ce cercetătorii încă nu reușesc să găsească un leac pentru ceea ce este, fără îndoială, una dintre cele mai importante boli cu care se confruntă omenirea? De ani de zile, oamenii de știință se concentrează pe încercarea de a găsi noi tratamente pentru boala Alzheimer prin prevenirea formării de aglomerări ale acestei proteine misterioase, denumită beta-amiloid , care dăunează creierului.

De fapt, se poate spune că noi, oamenii de știință, am intrat într-un fel de rutină intelectuală, concentrându-ne aproape exclusiv asupra acestei abordări, neglijând sau chiar ignorând adesea alte explicații posibile. Din nefericire, această dedicare pentru studiul aglomerărilor anormale de proteine nu s-a tradus într-un medicament sau o terapie utilă. Necesitatea unui nou mod de a gândi despre boala Alzheimer, care să nu mai țină cont de aglomerație, devine o prioritate absolută în știința creierului.

Laboratorul de la Krembil Brain Institute, parte a University Health Network din Toronto, concepe o nouă teorie a bolii Alzheimer. Pe baza ultimilor 30 de ani de cercetare, nu se mai consideră boala Alzheimer ca fiind în primul rând o boală a creierului. Mai degrabă, credem că boala Alzheimer este în principal o tulburare a sistemului imunitar din creier. Care se găsește în fiecare organ al corpului, este un ansamblu de celule și molecule care lucrează în armonie pentru a ajuta la repararea leziunilor și pentru a proteja de invadatorii străini.

Atunci când o persoană se împiedică și cade, sistemul imunitar ajută la repararea țesuturilor deteriorate. Atunci când cineva se confruntă cu o infecție virală sau bacteriană, sistemul imunitar ajută în lupta împotriva acestor invadatori microbieni. Exact aceleași procese sunt prezente în creier. Atunci când există o traumă craniană, sistemul imunitar al creierului intră în acțiune pentru a ajuta la reparare. Atunci când bacteriile sunt prezente în creier, sistemul imunitar este acolo pentru a riposta.

"Noi credem că beta-amiloidul nu este o proteină produsă anormal, ci mai degrabă este o moleculă care apare în mod normal și care face parte din sistemul imunitar al creierului. Ea ar trebui să fie acolo. Atunci când are loc o traumă cerebrală sau când bacteriile sunt prezente în creier, beta-amiloidul contribuie în mod esențial la răspunsul imunitar global al creierului. Și aici începe problema.", spun cercetatorii de la Krembil Brain Institute.

Din cauza asemănărilor izbitoare dintre moleculele de grăsime care alcătuiesc atât membranele bacteriilor, cât și membranele celulelor creierului, beta-amiloidul nu poate face diferența între bacteriile invadatoare și celulele creierului gazdă și atacă în mod eronat chiar celulele creierului pe care ar trebui să le protejeze. Acest lucru duce la o pierdere cronică și progresivă a funcției celulelor cerebrale, care culminează în cele din urmă cu demența - toate acestea deoarece sistemul imunitar al organismului nostru nu poate face diferența între bacterii și celulele cerebrale.

Privită ca un atac direcționat greșit al sistemului imunitar al creierului asupra organului pe care ar trebui să îl apere, boala Alzheimer apare ca o boală autoimună. Există multe tipuri de boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, în care autoanticorpii joacă un rol crucial în dezvoltarea bolii și pentru care terapiile pe bază de steroizi pot fi eficiente. Dar aceste terapii nu vor funcționa împotriva bolii Alzheimer. Creierul este un organ foarte special și distinctiv, recunoscut ca fiind cea mai complexă structură din Univers.

"În modelul nostru de Alzheimer, beta-amiloidul ajută la protejarea și consolidarea sistemului nostru imunitar, dar, din păcate, joacă și un rol central în procesul autoimun care, credem noi, poate duce la apariția bolii Alzheimer. Deși medicamentele utilizate în mod convențional în tratamentul bolilor autoimune ar putea să nu funcționeze împotriva bolii Alzheimer, credem cu tărie că țintirea altor căi de reglare a imunității în creier ne va conduce la abordări noi și eficiente de tratament pentru această boală.", se concluzionează in studiu.

În plus față de această teorie autoimună a bolii Alzheimer, încep să apară multe alte teorii noi și variate. De exemplu, unii oameni de știință cred că Alzheimer este o boală a unor structuri celulare minuscule numite mitocondrii - fabricile de energie din fiecare celulă a creierului. Mitocondriile transformă oxigenul din aerul pe care îl respirăm și glucoza din alimentele pe care le consumăm în energia necesară memorării și gândirii.

Unii susțin că boala este rezultatul final al unei anumite infecții cerebrale, bacteriile din gură fiind adesea sugerate ca fiind vinovate. Alții sugerează că boala poate apărea din cauza unei manipulări anormale a metalelor în creier, posibil zinc, cupru sau fier. Alzheimer este o criză de sănătate publică care are nevoie de idei inovatoare și de direcții noi.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Alzheimer ar putea să nu fie de fapt o boală a creierului: o nouă torie venită pe baza ultimilor 30 de ani de cercetare

Postat la: 20.08.2024 |

0

Căutarea unui remediu pentru boala Alzheimer devine o căutare din ce în ce mai competitivă și mai controversată, în ultimii ani înregistrându-se mai multe controverse importante.

În iulie 2022, revista Science a raportat că o lucrare de cercetare cheie din 2006, publicată în prestigioasa revistă Nature, care a identificat un subtip de proteină cerebrală numită beta-amiloid ca fiind cauza bolii Alzheimer, s-ar fi putut baza pe date falsificate. Cu un an înainte, în iunie 2021, US Food and Drug Administration aprobase aducanumab, un anticorp care țintește beta-amiloidul, ca tratament pentru Alzheimer, deși datele care susțineau utilizarea sa erau incomplete și contradictorii.

Unii medici consideră că aducanumab nu ar fi trebuit să fie aprobat niciodată, în timp ce alții susțin că ar trebui să i se acorde o șansă. Având în vedere că milioane de oameni au nevoie de un tratament eficient, de ce cercetătorii încă nu reușesc să găsească un leac pentru ceea ce este, fără îndoială, una dintre cele mai importante boli cu care se confruntă omenirea? De ani de zile, oamenii de știință se concentrează pe încercarea de a găsi noi tratamente pentru boala Alzheimer prin prevenirea formării de aglomerări ale acestei proteine misterioase, denumită beta-amiloid , care dăunează creierului.

De fapt, se poate spune că noi, oamenii de știință, am intrat într-un fel de rutină intelectuală, concentrându-ne aproape exclusiv asupra acestei abordări, neglijând sau chiar ignorând adesea alte explicații posibile. Din nefericire, această dedicare pentru studiul aglomerărilor anormale de proteine nu s-a tradus într-un medicament sau o terapie utilă. Necesitatea unui nou mod de a gândi despre boala Alzheimer, care să nu mai țină cont de aglomerație, devine o prioritate absolută în știința creierului.

Laboratorul de la Krembil Brain Institute, parte a University Health Network din Toronto, concepe o nouă teorie a bolii Alzheimer. Pe baza ultimilor 30 de ani de cercetare, nu se mai consideră boala Alzheimer ca fiind în primul rând o boală a creierului. Mai degrabă, credem că boala Alzheimer este în principal o tulburare a sistemului imunitar din creier. Care se găsește în fiecare organ al corpului, este un ansamblu de celule și molecule care lucrează în armonie pentru a ajuta la repararea leziunilor și pentru a proteja de invadatorii străini.

Atunci când o persoană se împiedică și cade, sistemul imunitar ajută la repararea țesuturilor deteriorate. Atunci când cineva se confruntă cu o infecție virală sau bacteriană, sistemul imunitar ajută în lupta împotriva acestor invadatori microbieni. Exact aceleași procese sunt prezente în creier. Atunci când există o traumă craniană, sistemul imunitar al creierului intră în acțiune pentru a ajuta la reparare. Atunci când bacteriile sunt prezente în creier, sistemul imunitar este acolo pentru a riposta.

"Noi credem că beta-amiloidul nu este o proteină produsă anormal, ci mai degrabă este o moleculă care apare în mod normal și care face parte din sistemul imunitar al creierului. Ea ar trebui să fie acolo. Atunci când are loc o traumă cerebrală sau când bacteriile sunt prezente în creier, beta-amiloidul contribuie în mod esențial la răspunsul imunitar global al creierului. Și aici începe problema.", spun cercetatorii de la Krembil Brain Institute.

Din cauza asemănărilor izbitoare dintre moleculele de grăsime care alcătuiesc atât membranele bacteriilor, cât și membranele celulelor creierului, beta-amiloidul nu poate face diferența între bacteriile invadatoare și celulele creierului gazdă și atacă în mod eronat chiar celulele creierului pe care ar trebui să le protejeze. Acest lucru duce la o pierdere cronică și progresivă a funcției celulelor cerebrale, care culminează în cele din urmă cu demența - toate acestea deoarece sistemul imunitar al organismului nostru nu poate face diferența între bacterii și celulele cerebrale.

Privită ca un atac direcționat greșit al sistemului imunitar al creierului asupra organului pe care ar trebui să îl apere, boala Alzheimer apare ca o boală autoimună. Există multe tipuri de boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, în care autoanticorpii joacă un rol crucial în dezvoltarea bolii și pentru care terapiile pe bază de steroizi pot fi eficiente. Dar aceste terapii nu vor funcționa împotriva bolii Alzheimer. Creierul este un organ foarte special și distinctiv, recunoscut ca fiind cea mai complexă structură din Univers.

"În modelul nostru de Alzheimer, beta-amiloidul ajută la protejarea și consolidarea sistemului nostru imunitar, dar, din păcate, joacă și un rol central în procesul autoimun care, credem noi, poate duce la apariția bolii Alzheimer. Deși medicamentele utilizate în mod convențional în tratamentul bolilor autoimune ar putea să nu funcționeze împotriva bolii Alzheimer, credem cu tărie că țintirea altor căi de reglare a imunității în creier ne va conduce la abordări noi și eficiente de tratament pentru această boală.", se concluzionează in studiu.

În plus față de această teorie autoimună a bolii Alzheimer, încep să apară multe alte teorii noi și variate. De exemplu, unii oameni de știință cred că Alzheimer este o boală a unor structuri celulare minuscule numite mitocondrii - fabricile de energie din fiecare celulă a creierului. Mitocondriile transformă oxigenul din aerul pe care îl respirăm și glucoza din alimentele pe care le consumăm în energia necesară memorării și gândirii.

Unii susțin că boala este rezultatul final al unei anumite infecții cerebrale, bacteriile din gură fiind adesea sugerate ca fiind vinovate. Alții sugerează că boala poate apărea din cauza unei manipulări anormale a metalelor în creier, posibil zinc, cupru sau fier. Alzheimer este o criză de sănătate publică care are nevoie de idei inovatoare și de direcții noi.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE