Aplicația UE pentru verificarea vârstei prezentată de Ursula von der Leyen a fost spartă în două minute de la lansare

Postat la: 20.07.2026 |

Pe 15 aprilie, Ursula von der Leyen a ieșit public și a anunțat că European Age Verification App este „gata din punct de vedere tehnic". Comisia Europeană a prezentat-o ca pe primul instrument comun prin care europenii își vor putea demonstra vârsta online fără să fie nevoiți să trimită copii după buletin sau pașaport fiecărei platforme pe care o folosesc. Mesajul era unul simplu: copiii trebuie protejați, iar verificarea vârstei trebuie să respecte viața privată.

Numai că entuziasmul lansării a durat foarte puțin. La câteva ore după publicarea codului sursă pe GitHub, consultantul britanic în securitate cibernetică Paul Moore a demonstrat că aplicația putea fi compromisă în mai puțin de două minute. Nu a spart criptografia și nici serverele Comisiei Europene. A fost suficient să modifice un fișier de configurare din telefon pentru a reseta codul PIN și a avea acces la acreditarea de vârstă deja validată.

Descoperirea a fost confirmată ulterior și de criptograful francez Olivier Blazy, iar Comisia Europeană a admis existența vulnerabilității, precizând că versiunea publicată era un demo destinat dezvoltatorilor și că problema urma să fie remediată. Incidentul a avut însă un efect mult mai mare decât simpla descoperire a unui bug. În doar câteva zile, pe rețelele sociale au început să circule mesaje potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi decis deja ca toți cetățenii să fie obligați să se identifice digital înainte de a intra pe Facebook, Instagram, TikTok sau X.

Mesajul s-a viralizat rapid și a fost preluat inclusiv în România. Realitatea este însă mai nuanțată. În declarațiile oficiale și în documentele Comisiei Europene nu apare obligația ca fiecare european să se legitimeze pentru a utiliza internetul. Aplicația prezentată de Bruxelles este, în această etapă, un instrument de verificare a vârstei, destinat serviciilor unde legislația impune restricții pentru minori: platforme cu conținut pentru adulți, jocuri de noroc, cumpărarea alcoolului sau alte servicii similare.

Tehnologia folosită este una de tip Zero-Knowledge Proof, ceea ce înseamnă că platforma ar trebui să afle doar dacă utilizatorul are peste limita de vârstă necesară, fără să primească numele, data nașterii sau copia documentului de identitate. Comisia Europeană susține că aceasta reprezintă una dintre cele mai puternice garanții de confidențialitate dezvoltate până acum.

Valul de îngrijorare a fost alimentat de o postare publicată de Paul Walsh, fondatorul MetaCert și specialist în siguranță online. Acesta a susținut că declarațiile Ursulei von der Leyen înseamnă că fiecare european va avea nevoie de aplicația europeană de identitate pentru a accesa sau publica pe rețelele sociale. Afirmația a fost distribuită de sute de mii de ori. Problema este că aceasta reprezintă interpretarea lui Walsh, nu conținutul declarației oficiale a Comisiei Europene.

În prezent nu există o lege europeană care să oblige toți utilizatorii să se identifice pentru folosirea generală a rețelelor sociale. Deși mesajele virale merg mai departe decât documentele oficiale, dezbaterea privind identitatea digitală nu este una inventată. Paul Walsh, Electronic Frontier Foundation și peste 400 de cercetători în securitate și protecția datelor avertizează asupra fenomenului numit „mission creep".

Ideea este simplă: infrastructura este construită astăzi pentru verificarea vârstei, dar, odată ce există în toate statele membre, ea poate fi extinsă în timp și pentru alte scopuri. Criticii atrag atenția că orice sistem care concentrează identități digitale și dovezi criptografice devine inevitabil o țintă extrem de atractivă pentru atacuri informatice și ridică întrebări privind libertatea de exprimare și anonimatul online.

Paul Moore și alți cercetători au identificat mai multe deficiențe în versiunea demonstrativă publicată de Comisia Europeană. Pe lângă resetarea PIN-ului prin modificarea unui fișier local, limitarea numărului de încercări putea fi ocolită, iar autentificarea biometrică putea fi dezactivată fără folosirea mecanismelor hardware de securitate disponibile pe telefoanele moderne. Comisia Europeană a transmis că aceste probleme priveau aplicația demonstrativă și că au fost remediate rapid, însă episodul a alimentat și mai mult scepticismul față de viitorul sistem european de identitate digitală.