Bulgaria reușește să țină pornită centrala nucleară Kozlodui la capacitate normală, în ciuda nivelului scăzut al Dunării. Ce au făcut bulgarii, dar românii și ungurii nu

Postat la: 04.08.2026 |

Bulgaria reușește să țină pornită centrala nucleară Kozlodui la capacitate normală, în ciuda nivelului scăzut al Dunării. Ce au făcut bulgarii, dar românii și ungurii nu

Scăderea accentuată a nivelului Dunării a determinat restrângerea activității unor centrale nucleare din România și Ungaria, însă centrala nucleară de la Kozlodui, din Bulgaria, continuă să funcționeze la capacitatea planificată, au anunțat autoritățile bulgare.

Ministerul Energiei de la Sofia a precizat că, dacă ritmul actual de scădere a debitului fluviului se menține, nu va fi necesară reducerea producției de energie în următoarele cel puțin trei săptămâni.

În România, centrala nucleară de la Cernavodă a fost nevoită să reducă temporar producția din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, principala sursă de apă utilizată pentru sistemele de răcire. Potrivit autorităților române, măsura a fost luată în contextul unor debite considerate excepțional de reduse.

Situația este dificilă și în Ungaria, unde autoritățile au avertizat că nivelul scăzut al Dunării afectează funcționarea centralei nucleare de la Paks, care produce aproximativ jumătate din energia electrică a țării. Guvernul ungar a lansat apeluri către populație și companii pentru reducerea consumului de electricitate în orele de vârf, în încercarea de a limita presiunea asupra sistemului energetic.

În Bulgaria, Agenția Executivă pentru Cercetarea și Întreținerea Dunării a raportat că nivelul apei continuă să scadă de-a lungul sectorului bulgăresc al fluviului. În ultimele 24 de ore, nivelul Dunării a coborât cu patru centimetri la Vidin, cinci centimetri la Lom și un centimetru la Ruse, rămânând sub pragurile obișnuite pentru navigație.

Centrala a fost proiectată pentru a funcționa și în condiții de secetă severă

Cu toate acestea, reprezentanții centralei de la Kozlodui afirmă că instalația a fost proiectată pentru a funcționa și în condiții de secetă severă, scrie publicația 24 Ceasa.

Potrivit operatorului, apa preluată din Dunăre nu este utilizată pentru răcirea reactoarelor nucleare propriu-zise, ci pentru răcirea aburului în partea convențională a centralei, unde este produsă energia electrică. Reactoarele dispun de sisteme separate de răcire.

Alimentarea cu apă este asigurată printr-o stație proprie de pompare, amplasată într-un golf adânc al fluviului și proiectată pe baza unor studii hidrologice realizate pe parcursul unui secol. Stația este echipată cu un sistem automat de monitorizare permanentă a nivelului apei.

Ministerul Energiei de la Sofia a mai anunțat că ministrul bulgar al Energiei a discutat cu omologul său din Serbia despre posibilitatea menținerii nivelului Dunării, în limitele capacităților tehnice ale complexului hidroelectric Porțile de Fier (Đerdap), astfel încât să fie garantată funcționarea în siguranță a centralei de la Kozlodui.

Experții din domeniul energetic afirmă că proiectarea centralei bulgare a luat în calcul scenarii de secetă extremă. Potrivit acestora, prizele de captare a apei au fost construite la adâncimi suficiente pentru a permite alimentarea instalațiilor chiar și în condițiile unui nivel foarte redus al Dunării.

Ei subliniază că o eventuală continuare a scăderii nivelului fluviului nu reprezintă un risc imediat pentru siguranța reactoarelor, întrucât apa din Dunăre este utilizată în principal pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și a altor echipamente auxiliare din circuitul convențional.

Datele operatorului arată că ambele reactoare ale centralei de la Kozlodui funcționează în prezent în parametri normali. În cursul dimineții, energia produsă de centrală reprezenta aproximativ 28% din producția totală de electricitate a Bulgariei, în timp ce energia fotovoltaică acoperea aproape jumătate din consumul național, pondere care crește, de regulă, în orele după-amiezii.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Bulgaria reușește să țină pornită centrala nucleară Kozlodui la capacitate normală, în ciuda nivelului scăzut al Dunării. Ce au făcut bulgarii, dar românii și ungurii nu

Postat la: 04.08.2026 |

0

Scăderea accentuată a nivelului Dunării a determinat restrângerea activității unor centrale nucleare din România și Ungaria, însă centrala nucleară de la Kozlodui, din Bulgaria, continuă să funcționeze la capacitatea planificată, au anunțat autoritățile bulgare.

Ministerul Energiei de la Sofia a precizat că, dacă ritmul actual de scădere a debitului fluviului se menține, nu va fi necesară reducerea producției de energie în următoarele cel puțin trei săptămâni.

În România, centrala nucleară de la Cernavodă a fost nevoită să reducă temporar producția din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, principala sursă de apă utilizată pentru sistemele de răcire. Potrivit autorităților române, măsura a fost luată în contextul unor debite considerate excepțional de reduse.

Situația este dificilă și în Ungaria, unde autoritățile au avertizat că nivelul scăzut al Dunării afectează funcționarea centralei nucleare de la Paks, care produce aproximativ jumătate din energia electrică a țării. Guvernul ungar a lansat apeluri către populație și companii pentru reducerea consumului de electricitate în orele de vârf, în încercarea de a limita presiunea asupra sistemului energetic.

În Bulgaria, Agenția Executivă pentru Cercetarea și Întreținerea Dunării a raportat că nivelul apei continuă să scadă de-a lungul sectorului bulgăresc al fluviului. În ultimele 24 de ore, nivelul Dunării a coborât cu patru centimetri la Vidin, cinci centimetri la Lom și un centimetru la Ruse, rămânând sub pragurile obișnuite pentru navigație.

Centrala a fost proiectată pentru a funcționa și în condiții de secetă severă

Cu toate acestea, reprezentanții centralei de la Kozlodui afirmă că instalația a fost proiectată pentru a funcționa și în condiții de secetă severă, scrie publicația 24 Ceasa.

Potrivit operatorului, apa preluată din Dunăre nu este utilizată pentru răcirea reactoarelor nucleare propriu-zise, ci pentru răcirea aburului în partea convențională a centralei, unde este produsă energia electrică. Reactoarele dispun de sisteme separate de răcire.

Alimentarea cu apă este asigurată printr-o stație proprie de pompare, amplasată într-un golf adânc al fluviului și proiectată pe baza unor studii hidrologice realizate pe parcursul unui secol. Stația este echipată cu un sistem automat de monitorizare permanentă a nivelului apei.

Ministerul Energiei de la Sofia a mai anunțat că ministrul bulgar al Energiei a discutat cu omologul său din Serbia despre posibilitatea menținerii nivelului Dunării, în limitele capacităților tehnice ale complexului hidroelectric Porțile de Fier (Đerdap), astfel încât să fie garantată funcționarea în siguranță a centralei de la Kozlodui.

Experții din domeniul energetic afirmă că proiectarea centralei bulgare a luat în calcul scenarii de secetă extremă. Potrivit acestora, prizele de captare a apei au fost construite la adâncimi suficiente pentru a permite alimentarea instalațiilor chiar și în condițiile unui nivel foarte redus al Dunării.

Ei subliniază că o eventuală continuare a scăderii nivelului fluviului nu reprezintă un risc imediat pentru siguranța reactoarelor, întrucât apa din Dunăre este utilizată în principal pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și a altor echipamente auxiliare din circuitul convențional.

Datele operatorului arată că ambele reactoare ale centralei de la Kozlodui funcționează în prezent în parametri normali. În cursul dimineții, energia produsă de centrală reprezenta aproximativ 28% din producția totală de electricitate a Bulgariei, în timp ce energia fotovoltaică acoperea aproape jumătate din consumul național, pondere care crește, de regulă, în orele după-amiezii.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE