Expert: „O să fie un fiasco mai mare decât la Praid. Exploziile de pe Dunăre nu vor salva Centrala Cernavodă!"

Postat la: 03.08.2026 |

Exploziile controlate efectuate duminică de Ministerul Apărării Naționale pentru devierea unei părți din debitul Dunării către Centrala Nucleară Cernavodă au readus în atenție soluțiile analizate de autorități pentru menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare. Conferențiarul universitar doctor Daniel Diaconu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, avertizează însă că intervenția are șanse reduse de succes și că problema debitului scăzut al fluviului este una cunoscută de mai mulți ani.

Specialistul afirmă că situația actuală nu reprezintă o surpriză și amintește că, în urmă cu aproximativ un deceniu, Nuclearelectrica a analizat aceeași problemă. „În urmă cu 10-12 ani am primit o solicitare de la Nuclearelectrica pentru un studiu de batimetrie pe Dunăre", a explicat Daniel Diaconu, precizând că proiectul nu a mai fost continuat după ce debitul fluviului și-a revenit. Geograful susține că, înainte de decizia de a dinamita malul stâncos, autoritățile au avut în vedere o altă soluție pe care o consideră și mai riscantă.

„S-a dorit să se dea drumul la apa din barajele de pe râurile din sudul României, Argeș, Olt, Buzău, pentru a se crește debitul pe Dunăre. Aia însemna că în august și început de septembrie, dacă nu vin ploile, lăsam orașele fără apă. Au venit numai cu idei greșite", a declarat Daniel Diaconu. Specialistul este sceptic că intervenția militarilor va produce rezultatul dorit și avertizează că efectele secetei vor continua. „O să fie un fiasco mai mare decât la Praid. Și acolo ziceau că vor face repede, că vor scoate apa și am ajuns în situația în care o să avem acolo un lac sărat de cea mai mare frumusețe", a afirmat Daniel Diaconu.

Acesta apreciază că debitul Dunării nu va crește semnificativ în perioada următoare. „Sunt șanse foarte mici să se rezolve ceva. Speranța că peste vreo săptămână o să mai crească debitul nu e realistă. Nu va fi ceva consistent. Seceta e destul de gravă în bazinul superior! Și cursurile râurilor noastre, care să zici că ar aduce apă mai repede, sunt la niște cote și debite minime", a declarat conferențiarul universitar. Daniel Diaconu susține că reducerea debitului Dunării a fost vizibilă încă de la începutul anului și prezintă valorile înregistrate la intrarea fluviului în România.

„Eu m-am uitat la nivelul anului 2026 pe debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș. La sfârșitul lui ianuarie erau 4.700 mc/s față de 5.400 mc/s, cât e media multianuală. Erau 700 mc/s lipsă. În februarie am avut 7.000 mc/s față de 5.400 cât e media multianuală, în martie am revenit iar la 4.700, față de 6.700. Deci am avut minus 2.000 mc/s. În aprilie am avut 3.300, față de 7.400. 4.000 mc/s în minus. Curios e că ceea ce trebuia să înregistrăm în aprilie am înregistrat în februarie. Asta înseamnă fie că stratul de zăpadă s-a topit mai repede, fie că a plouat în februarie și nu a mai plouat în aprilie. La sfârșit de mai a fost 2.800 mc/s față de 6.600 mc/s, în iunie a fost 2.400 față de 5.900, iar la sfârșit de iulie am avut 1.600 mc/s față de 4.700 mc/s media multianuală", a explicat specialistul.

Potrivit lui Daniel Diaconu, afluenții românești ai Dunării au în prezent debite foarte reduse și nu pot compensa lipsa apei venite din amonte. „La noi, de la Baziaș până la vărsare se mai adună cam 1.000 mc/s, dar din ăștia, vreo 200 mc/s vin de pe malurile sârbești și bulgărești și vreo 800 mc/s din România. Marea problemă acum, dacă ne uităm la principalele râuri care se varsă în Dunăre, Ialomița, Argeș, Olt, Jiu, dacă le aduni debitele, abia fac un pic peste 100 mc/s. Abia din septembrie-octombrie încolo o să asistăm la niște creșteri mai consistente de debit pe Dunăre, dacă vin ploile", a conchis conferențiarul universitar Daniel Diaconu.